Poezie
De-al meu, Klaus W. Johannis
Să nu credeți în supremația vitezei luminii... dacă vreți să călătoriți în Univers!
1 min lectură·
Mediu
Mi-ntreb poporul meu, încotro vrea, quo vadis,
În ce crede mai mult, la fel ca-n Dumnezeu;
În machiavelic gând, minciunile de ateu?...
Ori în cuvânt ca palma, ce-o strânge-n piept... Johannis?
Îmi mângâi țara mea și mi-o feresc de haos,
Prezis de hâd dragon, roșu, din timp trecut
Întunecat, postum, ce mi-a furat avut...
Și-mi dărui năzuințe la frate, sincer... Klaus!
Mă vreau plin de respect, român universalis,
Să uit rușine, stigmă, să înving prejudecăți.
Să nu mai fiu o țintă de proprii nedreptăți...
Să mă ridic cu fruntea, mai sus, cum e... Johannis!
Vreau iar bun simț, frumos, ca muzica de-un Strauss,
Să mi se recunoască că eu îi țin pe ei.
Să nu mai mi se spună că-mi dau ei ceva lei...
Născuții pui din ”ponta”, clocind ”învins” lui... Klaus!
Mi-ndrept gând bun și rugi la cei onești, humanis,
Să fie toți mesii, din țara toată un naos;
Să facă o credință, să creadă-n OMUL... Klaus...
Așa, simplu cuvânt, mai mult faptă... Johannis!!!
14.11.2014
00983
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “De-al meu, Klaus W. Johannis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14059824/de-al-meu-klaus-w-johannisComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.