Poezie
Cerc imperfect
Să nu credeți în supremația vitezei luminii... dacă vreți să călătoriți în Univers!
1 min lectură·
Mediu
m-am împerecheat cu degetul, din palmă,
pe care tu m-ai pus, un cerc,
să știi că te strâng eu, mereu sclipind,
cum malurile rup din valuri marea, îmblânzind-o calmă
și mă atingi din când în când, să vezi dacă încerc
să fug, să mă perind...
mă întreb de mă ascunzi vreodată,
sau mă arunci pe-o noptieră
din vreo noapte, când ieșit, eu somnambul, din vis,
m-abandonezi... torid amorezată,
mă înșelând că dragostea-i o efemeră,
ca și trădarea, un compromis...
am rămas scurs de plin,
inelul gol,
c-un nume încrustat, ștanțat pe tâmplă,
ca frica de-a gusta din nou venin
din palma cu întinsul bol,
neștiind, naiv, că încă imperfectu-i cerc, ce se întâmplă...
14.04.2013
001.058
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Cerc imperfect.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14056366/cerc-imperfectComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
