Poezie
Neștiute nespuse
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
De m-aș mai naște ieri, pe mâine
Te-aș căuta cu disperare
În cald de zi de zi, cum pâine,
Tartină, de nectar din floare.
Aș privi cer la nesfârșit,
Să te regăsesc prin stele.
Pe soare-n pumn, la răsărit,
L-aș stoarce tot, din ars, inele...
... Să-ți fac în dar, poate vei vrea
Sa-mi fii doar mie, singur, zână,
Să mă topesc în trena ta,
De-oi fi a mea, o zi, cunună.
Mă voi culca cât ziua lungă,
Să-ți fiu etern erou de vise,
Să știu că nopțile-ți alungă
Nereușirile promise.
Pe nevăzuta față a lunii
Pândă voi fi, ascuns mereu;
Să-mi dai sclipire mie, lumii,
Ți-aș fi scânteie, Prometeu.
Aiurea timp nu m-aș mai pierde
Că știu acum ce e murirea
Și de sub scoarța crucii, verde
Îți voi simți veșnic simțirea.
Voi fi un scurs de caldă lavă
Pe unde-mi calci răcori, sirenă...
Voi fi în sleit, de înoți, o navă;
Pluti-voi să te țin, carenă.
Și zbor mă vei găsi, că sunt
În veșnica ta așteptare.
Pe brațe să te port sunt vânt,
Cu aripi rupte de culoare!
29.07.2012
001.038
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Neștiute nespuse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14043672/nestiute-nespuseComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.