Poezie
Căldură sătească
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
Se bate clopotu’ asimetric, numai bangul,
S-audă de odihnă sparge caldul, caldul
C-un cer senin, senin, cu dâre-n rândunele
Și-n șine de-alb-traseu, îs metalic, păsărele...
Ca de sidef, argint, despică azur fumoar
În linii, ce crenel dispar, se-nchid fermoar.
Cotcodăcește alene o pasăre de curte
Și doi pisici se joacă-n umbră, ’n salt, în curte.
O muzică pe-un post se aude în surdină
Și arar, arar, mai trece un scuter, o mașină.
O viespe cercetează în zbor un loc, să-și facă
Un fagure-n hârtie... Un muget scurt de vacă
Mai sparge calda lene, pielea e toată apă;
Șiroaie din broboane, în păr, suvoaie sapă.
Câțiva băieți pe stradă-n bustul gol se cheamă,
La râu... Și-i cald, e cald, adie nu destramă,
Doar frunzele pe crengi cu poame verzi le mișcă
Și tresari din visat; țânțar, sau muscă, pișcă!
Iar totu-i ignorat de ce, din cin’ se trage;
E-un neprivit, stingher... Un foc, ce ochiu-ar sparge!
09.06.2012
00883
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Căldură sătească.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14040888/caldura-sateascaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
