Poezie
Tot, e-o apă, de ploaie
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
... că doar ce-am scris din nou de ploaie
și mă întreb; ce-atâta apă
se duce adânc să spele morți,
ce se-nfiltrează printre filtre?!
... și beau din ei stând în odaie;
de aceea minți tot timp ne sapă,
ne redeschide alte porți,
să primim vizite, părinte...
... și peștii stau tăcuți la fund,
perpetuându-se-n neștire,
ingurgitând din mâl cu oase
de când e lumea cea străbună;
din mări ce-au fost cândva pământ
printre corali de-o mânăstire,
meduze de femei frumoase
și valuri ca o supă-n spumă...
... iar cerul, ce-am făcut lăcaș,
o fi din picuri plutitori
de suflete înnourate
se gravitând, neputând zbor
mai sus... nu și-au făcut făgaș
și pică iar pe muritori
în păr și buze încleștate...
... Ne consumăm îngrozitor!...
20.05.2012
00949
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Tot, e-o apă, de ploaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14037239/tot-e-o-apa-de-ploaieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.