Poezie
Atotcuprins egoism
Să nu credeți în supremația vitezei luminii... dacă vreți să călătoriți în Univers!
1 min lectură·
Mediu
Chiar înainte de-nceput, cât tot e încă doar sămânță,
E-o basculare de ”întâi”, de competiție acerbă
De-a ” face” oul numai unul, coroana fiind o simplă jerbă
Fiindcă în dramă nu e pudic, doar ludicul, ca-ntr-o Săpânță.
Se înalță pomul să umbrească mai mult să ia din vârf, din soare
Și Luna ar vrea la fel de mare, pitindu-și astrul în eclipsă.
Călugărița după ce-a iubit își adoră amorez cu ”lipsă”,
Iar reușita de nu-ți iese, a altuia-i! Sau...”o încercare”!
Așa multă diversitate, în tot, ar părea altruism,
Dar tot se îmbrâncește-n ego, perpetuu punitiv tacit
De nu cuvântă, sau țipat, de rage c-are apetit
Doar pentru el; c-așa progresul se învață, doar cu eroism!...
Atotîntins, tot ce există e-un zbucium surd, de ”egoism”...
02.05.2012
00936
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Atotcuprins egoism.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14035291/atotcuprins-egoismComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.