Poezie

Frica de frig

Să nu credeți în supremația vitezei luminii... dacă vreți să călătoriți în Univers!

1 min lectură·20 mai 2013

Mediu

Atât hazard de neștiut ne este-n Univers

Că un fir de frică-mi trece mijloc de coloană

Tot mă gândind c-alerg pe-o bulă-n goană

Și poate derapa din ronduri, fără de revers.

Mă-ncearcă sentimentul că-i mult ger

În bolta neagră de-un senin de stele

Și știu că-i frig de azot tot vidul dintre ele

Unde m-aș putea pierde dur, casant precum un fier.

De-un timp leg moartea-realul lângă simbol

Și nu mă-nșel c-am tot atins plecații dragi,

Cum știu ce e durerea-n tâmple, în mâini, nădragi

Și poate-am și-nghețat chiar de n-am fost la pol!?

Mă rog, nu pentru mine, spațiului să țină

În neschimbare, însă știu că-i doar dorință

Și infinitul n-are reguli, nicio preferință...

Că tot din accident suntem și noi! Deci n-are nicio vină!

08.02.2012

00939

Daniel Aurelian Rădulescu. “Frica de frig.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14029924/frica-de-frig

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.