Poezie

Costinești

Altceva decât ce este... nimic nu e etern.

2 min lectură·29 ianuarie 2013

Mediu

Se spală de vacanțe stânci înegrite

lucioase-n zbat de lacrimi rămase idile

din ”nu”-uri regrete, ratate, copile,

rămase să plângă trecute ispite.

Și valuri se sparg înspumate-n atinsuri,

se-ntind peste goldu-n fărâme-siliciu

ce umflă, se soarbe de doru-n supliciu

de-a șterge iubiri desenate-n înscrisuri.

Și timpu-i epavă de navă la coastă

ce stă părăsită-n rugină de vise

în logodne ad-hoc sau distruse, promise...

dar alte venind, ca talazul pe creastă.

E-o vară din multe, doar șase sau cinci

repaus de minte, în tumult suflet-trup

în dansul de-o seară c-ocheade în grup...

săruturi de săruri, dulci buze ce lingi...

Și soare întoarce culori galben-roșul

pereții cantinei de-aramă de corpuri

ce flirturi își schimbă, se-ndeamnă spre corturi

și-n zori de extaz le încântă... cocoșul.

E adresa de nick-uri, nesfârșite fantasme

ce șiruri de nopți de-ntâlniri vor fi sursă

când nu e îndeajuns sau iubirea e scursă

și școți ilustrata visând ude spasme.

Ai ochii-n tavanul căsuței-palat

-cristale fierbinți și obrajii arzând-

întinsă pe patul iubirii gemând

stai gambe-n cruciș, goală tot, în halat...

... Și totu-i amestec de ce-a fost, ce ești

pe-aleea de-asfalt de pe plaja uitată,

că vara s-a dus, anotimpul deodată...

E doar ilustrată; clipa de-un Costinești...

Și-un picur de-un val simt pe-obraz... Unde ești???

18.10.2011

00907

Daniel Aurelian Rădulescu. “Costinești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14023061/costinesti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.