Poezie

... Apeal...

Altceva decât ce este... nimic nu e etern.

2 min lectură·17 noiembrie 2012

Mediu

Nu stau cu gând decât să te-am în brațe

Când îți văd tot piciorul gol din fustă;

Aș sări iute, cum masculul de lăcustă

În pulpe fine, trupul să-mi înhațe.

Simt fluturaș în golul din stomac

Și când vorbești n-ascult, doar îți sorb buze

Și-s tot întruchipat într-un bățos arac

Ce ți-aș înfige, să te prinzi... sex să-ți amuze.

Îmi fuge ochi pe gâtul fin ca de flamingo

Ce ți l-aș umple de sărut să te-nfioare

Și buzunarele mi le-aș goli -câștig de bingo-

Și te-aș iubi... oriunde ai o floare!

Sânii-ți tresar în freamăt de respir

Și îmi văd capu-n faldul dintre cupe,

Gustând din sfârcul roșu, elixir...

Ah, Doamne, ca sălbaticul te-aș rupe!

Când te-am atins, cum fulger m-am aprins

Și-un tunet ritmic inima a început

Și pielea mi s-a strâns și s-a destins

Și vorbele mi s-au uscat; mi s-au oprit pe gât!

Simt ca un tremur de fantasme-ntr-o ardoare

De-nlănțuire de-un carnal topid lichide...

Aș vrea să strigi că mă vrei tot, chiar dacă doare

Plăcut... Să nu m-opresc cât farmec nu se-nchide...

... Căci poate nu se știe, este doar o dată

Și nimeni n-o să afle scump mister...

Așa ca-i vrea-o lungă, s-o faci lată?

Căci dragostea înfocată, e... efemer!?!

22.08.2011

00884

Daniel Aurelian Rădulescu. “... Apeal....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14018232/apeal

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.