Poezie
Mare
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
Frige nisipu-ncins, miroase a verde de alge
Și de sub pleoapa zării se întețește valul
Sărat de-abis de lacrimi, din răul ce se sparge
De picurile ploii se mângâind cu malul.
Și pescărușii țipă să alerteze cerul
De nori, ce-ar vrea să fure din soarele auriu,
Ce singurul și-ar plânge eternul său, stingherul...
Căci stă zilnic pe boltă cu sufletul pustiu.
Și vine, se retrage, o dâră înspumată
Se clocotind de spuse de multele-necate
Și-arunc răvaș de gând; o sticlă către-o fată...
Adorm molcom de plânset, cum marea...Tot o apă!...
13.08.2011
001.055
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Mare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14017051/mareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.