Poezie

Ești...

Altceva decât ce este... nimic nu e etern.

1 min lectură·26 octombrie 2012

Mediu

Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,

Ești ca un puf de-un pui de-o zi...

Nu mă mai știu pe mine de-unde-oi fi

Doar când te văd, cum gândul de mi-l ei.

Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,

Ești roza-n vânt de-o lume de petale...

Nu mă mai știu, somn n-am, îți dorm în poale

Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine.

Ești ca un copoțel ce-și cântă pasul lin,

Ești o priere de genunchi în inul rochii...

Nu mă mai știu de-s orb, de nu-ți văd ochii

Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.

Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,

Ești ca un zbor în corp de libelulă...

Nu mă mai știu, de mine, îs o patrulă

Doar să-ți fac pază, nori de-azur senini.

Ești ca un înger cu căpșor de bucle,

Ești ca o stea din mii de diamante...

Nu mă mai știu, n-am har de Byron, Dante,

Dar gând și trup îți dau... pân' n-or să mai răsufle!

06.08.2011

001.150

Daniel Aurelian Rădulescu. “Ești....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14016772/esti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.