Poezie
Coagulare
Să nu credeți în supremația vitezei luminii...dacă vreți să călătoriți în Univers.
1 min lectură·
Mediu
Se curge roșul limpede de lacrimi
Din ochiuri înțepate-n căi spre vise
Pe-artere cu plecări și-ntoarceri nepermise
Pe vene ce se strâng de-albastru-n șir de patimi.
E sângerie ruta de scurgerile prelinse
Ce-mprăștie dorinți scăpate de control,
Slăbind încet suvoi ce nu-și mai joacă rol...
Lași toți își pierd în van ambițiile pretinse.
Arm ”a K, m” ult, atât de mult sperată,
De-a fi unealta vieții, ca și-alte vitamine
Și hoardele mărețe, cum trombocite-n vine
Și tot n-adună flux, n-oprește plaga, spartă!...
E-un straniu holocaust filia-n venisecții
Cu promotori rapaci, avizi de vampirism
Tăindu-ne-ntre noi, pierduți în spiritism
În perpetuu genocid... Dracu-la, ne-a dat lecții!
Prea multe sunt trasee pierdute din eroare,
Ne dispersând pe secte... Ne vindem doctorii,
Și credem vindecări din vorbe, oratorii!
Știința ne-o desanguinizăm! Urâm ”coagulare”!?!
04.06.2011
001246
0