Dana Stanescu
Verificat@dana-stanescu
„NACH DEM SPIEL IST VOR DEM SPIEL”
nu stiu ce e un izotop :)
versurile sunt cam transparente pentru ca eu am tendinta sa tai cat mai mult din \'podoabe\' , pana nu mai ramane mare lucru. nu prea imi place si trebuie sa lucrez la aspectul asta.
hmm cat despre timp, cred ca ar trebui sa mai schimb putin, suna cam ciudat...
nu te-ai lungit, si de ce nu, cand mai ai timp mai treci pe la mine cu astfel de commentarii care pe mine ma ajuta
Pe textul:
„lacom intunericul inghitea orasul" de Dana Stanescu
Pe textul:
„Marea, luna si Eminescu" de cornel marginean
RecomandatPe textul:
„Univers postum I" de Marius Rădulescu
Pe textul:
„Înger mort" de Dana NoBody
Pe textul:
„Decemvrie" de Marius Rădulescu
Pe textul:
„Hârșâială" de Savu Florin
Pe textul:
„cenușiu iernatic" de Dara Blu
Pe textul:
„Setea" de sorin golea
Pe textul:
„lacom intunericul inghitea orasul" de Dana Stanescu
hmm o analiza lucida si destul de detasata dupa un an de agonica. Mihai eu iti urez : la mai mare de atat si nu mai lasa hipersensibilitatea sa iti faca rau...
uff dar repede a trecut timpul, chiar s-a facut un an??
Pe textul:
„Am un anișor..." de Vasile Mihai
Pe textul:
„lacom intunericul inghitea orasul" de Dana Stanescu
http://www.roua.org/beatrice/photos/barcelona/big/DSCF0553.jpg
va veni si dansatoarea :) ... incepe sa ma fascineze ce intelege fiecare din aceste versuri...
mi\'raj ..ai vazut ce culori a avut la asfintit cerul iarna asta? :) si mov si roz si bleu ... ma bucur ca ai trecut pe la mine
cami, am inceput sa ma indoiesc de versuriel mele , dar nu ma las :)) asa usor...
daniela, orasul adoarme tocmai pentru a lasa loc dansatoarei
Pe textul:
„lacom intunericul inghitea orasul" de Dana Stanescu
Pe textul:
„Când prea multă fericire" de Camelia Petre
Pe textul:
„Baletul lupilor" de Vasile Mihai
Cat despre iubire? Da, nu exista iubire perfecta, exista doar iubirea pe care o meritam.
Pe textul:
„Unsprezece ani" de Sorin Teodoriu
Uite ca mi-a ramas in minte ce am vorbit aseara. Si tu esti mai sensibila decat ar trebui la apele tulburi ale acestui site, asa ca am venit sa iti las o vorba. Te rog sa nu raspunzi commenturilor rautacioase de mai sus. Pe MF il stii deja, esti de atata timp pe site. Cat despre andreea draguleasa, ignora, dintr-un singur motiv : comentariul nu are nici o valoare atata timp cat ii lipseste un strop de bun simt.
Din pacate acest site are niste lipsuri, cum ar fi : delete this message, ignore this user, modify this message etc.
Pentru cine mai citeste aici: Cami stie sa receptioneze o critica, noi doua ne mai consultam uneori si incercam sa fim sincere.
Nu pretind ca le stiu pe toate, am studii de filologie dar asta nu conteaza. Insa am MESERIA de soarece de biblioteca, nu pot fara sa am o carte deschisa pe noptiera si inca una electronica pe computer. Asa ca putine ma impresioneaza aici pe site. Dar eu caut ceva si aceea e o anumita prospetime… si sinceritate…si eu apreciez de cate ori le gasesc intr-un text.
Cami, tu decizi ce e important pentru tine : sa scrii, sa te exprimi asa cum vrei tu, sa inveti , sa progresezi…
Pe textul:
„Numele meu nu s-a inventat" de Camelia Petre
Eu tratez textul ca fiind la personale ca de fapt asa e. Am promis ca vin sa il fac praf : ))
Iti faci un portret tare frumos. Si la un moment dat spui : ‘De unsprezece ani te temi si te ascunzi, cauti perfectiune in totul si te inspaimanta apropierea..’
Tare te-as provoca sa spui mai multe despre perfectiune. Pentru ca vorbesti de dragoste, atunci sa fie despre perfectiunea in dragoste. Nu cumva vanezi visare de vant, himere ? Nu cumva iti pui singur bete in roate ?
Tot iau apararea sinceritatii in dragoste. Dintr-un simplu motiv, atunci cand iubesti si ajungi la un anumit grad de intimidate, cand esti gol in fata celuilalt , nu mai poti minti. Ar insemna ca esti un actor perfect.
Cat despre minciunile despre care vorbeam la telefon, acolo poate ca e vorba si de tact, si aici intra si pretuirea celuilalt si mai ales a relatiei. Bineinteles ca iubim un om cu tot ce e si ce a fost dar trecutul trebuie sa ramana trecut. Si daca mai sunt probleme nerezolvate care te tin pe loc , incerci sa le rezolvi. Depinde si ce vrei tu de la tine.
Pe textul:
„Unsprezece ani" de Sorin Teodoriu
