Poezie
nedrept
1 min lectură·
Mediu
Când cerul se desprinde
În două pături vechi
M-aprind în lacrimi otrăvite...
Îmi pare că e totul nedrept.
Îmi pierd surâsul printre amintiri.
Se-alunecă-ncrucișate membre goale,
Căci din privirea ta surâzătoare,
Nedrept e totul și mă doare.
Îm zboară gândul la clipe fercite,
Pe două le cunosc, străine-mi sunt două.
Mi-a mai rămas tăcerea-ți înnegurată.
Mă doare până la uitare.
Morgana în mii de ipostaze imortalizată...
Și aș fi vrut să fie altele pe care să le simt,
Noi – doar o balanță dezechilibrată –
UITARE de mine, de tine....îmi pare că e totul.
013.446
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dana osiac
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
dana osiac. “nedrept.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-osiac/poezie/1760637/nedreptComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poate ar trebui sa o mai slefuiesti putin. Raca ii dai masura si ritm, fara a-ti limita ceea ce vrei sa transmiti ar fi OK.
0
