Cioburi colorate

Portret al unui zomby somnambul care își înghesuie existența în cioburi de sentimente târâte cu cozi de șacali prin danemarci în care idioții refuză să nu caute.

Frumos!

Cu drag,
Constantin

nu am avut în cap un zombi, ci un poet care din iubiri sparte și sentimente sfărâmate reușește să creeze poezii. Triste, încrâncenate, contorsionate dar în ultimă instanță minunate prin trăirea conținută.

Mă bucur că ți-a plăcut, mulțam pentru vizită și semn !
Drag și eu,
Dan

Din cioburi sfărâmate,
ai făurit vitralii,
în detalii.
Din cetatea cu ziduri
darâmate,
curioși, prin vitralii,
privesc medievalii
să constate,
să caute prinții,
actualii
Hamleți de singurătate,
și ai avut dreptate,
chiar ei,susțin
că intelectualii
sunt principalii
triști,
văzuți prin
cioburi de vitralii.


mi-a plăcut
și cer iertare
pentru
contrafăcut.

Mă bucur că ți-a plăcut.
Cât despre iertare, nici vorbă !
:)))