Festivalul Național de Epigramă \"Cât e Buzăul de mare\", 2011

Țineți minte filmul “Dacă e marți, e Belgia” ? Ei bine, așa am ajuns să mă uit în calendar în fiecare an: dacă se apropie jumătatea lui mai, e Buzăul.

Ca de obicei, am fost cazați la hotelul de patru stele “Pietroasa”. Este nu numai elegant și confortabil, dar și comod – traversezi Piața Daciei și ajungi în două minute la Sala de festivități a Primăriei, locul de desfășurare a primelor activități din program. Pe mese, coșuri cu covrigi și sticluțe cu apă. La prezidiu - Mihai Sălcuțan, vicepreședinte al UER, director al festivalului, Ștefan Cazimir - umorist de marcă, profesor universitar, George Corbu - președintele UER, Viorel Pietrăreanu, director al Casei de Cultură “Ion Caraion”, președinte al festivalului, Elis Râpeanu, profesor universitar, doctor în epigramă, Petre Gigea- Gorun, fost ambasador, președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni, Nicolae-Paul Mihail din Sinaia, unul dintre venerabilii epigramei românești, George Petrone din Iași, reprezentant de marcă al renumitei Academii Libere “Păstorel”.




Trebuie menționat că acestui grup impresionant de personalități li s-a adăugat a doua zi Mircea Ionescu- Quintus, președintele de onoare al UER și academicianul Mihai Cimpoi din Chișinău.

Primul punct la ordinea de zi – masă rotundă “Cu umorul nu-i de glumit”, moderată de domnul Mihai Sălcuțan. Pentru început, acesta a citit un material interesant despre Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim, fiu de seamă al Buzăului, poet, prozator, dramaturg, compozitor și, nu în ultimul rând, epigramist. După care a propus ca Cenaclul Umoriștilor din Buzău să poarte numele lui Nigrim și a cerut părerea celor prezenți. Am reținut două opinii.

Emil Ianuș din Horodnic, Suceava

La Cenaclul din Buzău
Să schimbi numele, nu-i rău;
Să mai așteptăm un an
Și să-i spunem Sălcuțan.

Ioan Fârte din Baia Mare

Pe-al Nigrimului tărâm
Poți să pierzi sau să câștigi,
Dar e greu să hotărâm
Doar cu apă și covrigi.




Nefiind lămurit dacă sala aprobă sau respinge propunerea schimbării denumirii Cenaclului buzoian, domnul Mihai Sălcuțan s-a scărpinat în chelie și a amânat hotărârea. În continuare, a prezentat site-ul cenaclului, după știința dânsului (dar și a mea) primul site al unui cenaclu de umor. Ajuns acasă, l-am frunzărit nițel, poate fi apelat cu www.cenaclulumoristilorbuzau.ro . Merită felicitări atât pentru inițiativă, cât și pentru realizare.
După care domnul Mihai Sălcuțan a decernat premiile speciale ale Festivalului.
- marele premiu “N. Gr. Mihăescu Nigrim”, Nicolae Paul Mihail, Sinaia
- premiul „Ion I Pavelescu”, Petre Gigea-Gorun, Craiova
- premiul „Octavian Moșescu”, Gheorghe Bâlici, Chișinău
- premiul „Ion Băieșu”, Mihai Cimpoi, Chișinău
- premiul „George Ciprian”, George Petrone, Iași.

Ca în fiecare an, domnul George Corbu a ales Buzăul pentru a prezenta darea de seamă privitoare la activitatea UER în anul 2010. Un moment important a fost acela în care a anunțat că domnul Petre Gigea-Gorun a fost cooptat în Consiliul de conducere a UER, ca al doilea vicepreședinte, alături de domnul Mihai Sălcuțan. În schimb, pentru funcțiile de secretar, respectiv trezorier, se pare că n-a fost încă găsită nicio persoană potrivită.
Dacă țineți minte, nominalizările pentru premiile UER pe anul 2010 au fost anunțate în revista Epigrama. Momentul festiv, asemănător acordării premiilor Oscar, a avut loc la Buzău.
- Titlul de epigramist al anului 2010 – Nelu Ionescu- Quintus, Ploiești.
- Premiul “Opera omnia” – Marian Popescu, Cluj-Napoca.
- Premiul Special al Președintelui UER – Ion Diviza, Chișinău.
- Premiul pentru activitate managerială de cenaclu – Nichi Ursei, Rm. Vâlcea.
- Premiul pentru un autor de epigrame din afara granițelor țării – Sorin Olariu, SUA.
- Premiul pentru reviste umoristice de cenaclu – Constantin Mândruță, Pitești, pentru “AG pe rime”.
- Premiul pentru volum de debut – Gheorghe Filiș, Tg. Jiu, pentru volumul “În țepii ariciului”.
- Premiul pentru cel mai valoros debutant – Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca.
- Premiul pentru culegeri/ antologii de gen – Grigore Marian Dobreanu, Tg. Jiu, pentru “Dicționarul selectiv de militari epigramiști și... epigramiști militari” și ex aequo Ion Moraru și Vasile Plăcintă, Galați, pentru “O antologie a literaturii gălățene contemporane. Umor. Vol. IV”.
- Premiul pentru editarea de volume aniversare/ comemorative - Ștefan-Cornel Rodean, Nicolae Munteanu și Nicolae Mihu, Sibiu, pentru “Cenaclul Nicolae Olahus la 35 ani” și ex aequo Academia Liberă Păstorel din Iași pentru “35 ani sub semnul Maestrului”.
- Premiul pentru participare statornică și performanță la concursurile și activitățile UER – Florina Dinescu, Ploiești.
- Premiul pentru devotament în organizarea și susținerea mișcării epigramatice - Ștefan Cazimir, București.
- Premiul pentru distincții obținute la concursurile organizate cu prilejul festivalurilor naționale de epigramă – Eugen Albu, Cluj-Napoca.
- Premiul pentru longevitate artistică – Mircea Ionescu-Quintus, Ploiești și ex aequo Gabriel Țepelea, București.

Un alt moment festiv – doamna Elis Râpeanu a acordat premiile Concursului “Mircea Trifu” 2011, ediția a VI-a. Nu le enumăr, au fost anunțate cu multe luni în urmă.

Printre ultimii a luat cuvântul domnul Ștefan Cazimir, care a început cu un catren

Gazda e mărinimoasă
Cum a fost și altă dată;
Câți covrigi avem pe masă,
N-avem câini în țara toată.

...și a terminat cu un îndemn “Haideți să sărbăuturim!”




Drept care ne-am întors cu toții la hotelul “Pietroasa”, în restaurantul căruia a avut loc prima cină festivă. Spun “prima” pentru că sâmbătă seara a avut loc, în același restaurant, a doua cină, parcă mai festivă decât prima. Pe durata ambelor cine, participanții au oferit în stânga și-n dreapta cărți și reviste. Am profitat de ocazie și am împărțit, cui voia și cui nu voia, proaspătul meu volum “Epi... gramatica”.

Sâmbăta a început cu poze de grup pe platoul din fața hotelului.




Păstrând tradiția, deja înrădăcinată de câțiva ani, agoniștii au făcut o poză de sub-grup.



De la stânga la dreapta: Cornel Rodean, Neculai Lunca, Nelu Gârda, Ion Cuzuioc, Dan Norea, Ion Diviza


După care ne-am urcat în autocar și am mers la Teatrul “George Ciprian”. În foaier – expoziția de artă grafică a artistului plastic Milică Ene, un apropiat al epigramiștilor buzoieni.
Spectacolul de gală merită descris mai în detaliu. Recitalurile epigramiștilor au alternat cu momente artistice – George Mitrea, unul din membrii formației Savoy, Gabriela Bolocan, talentată cântăreață de muzică populară și formația etno “Nemuritorii”. Epigramiștii au fost împărțiți de data asta în trei grupe mari, relativ egale – beneficiarii premiilor speciale, președinții de cenacluri și –ultimii- premianții Festivalului. Eu am urcat pe scenă în grupul președinților, cu o strângere de inimă: nu e bine să aduni atâția președinți la un loc, e momentul cel mai potrivit pentru un atentat.
A venit momentul să prezint câștigătorii.




Concursul Național de Epigramă

La tema “În ceasul al doisprezecelea”

1. Gheorghe Constantinescu, Brașov - La vârta a treia

Cu o speranță am rămas
Ajuns, acuma, la liman
Și-aș vrea ca cel din urmă ceas
Să fie... ceas elvețian!

2. Ioan Fârte, Baia Mare - Ceasul al XII-lea la americani

Yancheii ne întrec cumplit
Căci ceasul lor e cel în care
Ei, toți, lucrează la profit,
Noi, toți, ne ducem la culcare.

3. Gheorghe Leu, Brăila – Soluție

El a găsit în ultimul moment
metoda ideală
să nu rămână iarăși corijent:
A renunțat la școală!

Mențiuni:
Gavril Moisa, Cluj-Napoca - În ceasul al doisprezecilea

Am tras un an întreg de ea,
Visând s-o fac nevasta mea
Și-am renunțat, în ultim ceas,
Când am aflat câți au mai tras!

Constanța Apostol, Galați – Bătaia

Punitivă-ntîi de toate
Și lezantă ca măsură,
Chiar și ceasu-atunci când bate
Lasă urme pe figură!

La tema „Unde dai și unde crapă”

1. Gheorghe Șchiop, Sibiu – Amintire

Pe vremea dulce când iubeam,
Uitarea-și cerne-ncet cenușa,
Băteam cu degetul în geam
Și auzeam cum crapă ușa.

2. Emil Ianuș, Horodnicul de Sus, Suceava - Amintiri din copilărie

Tataia mă iubea profund,
Dar varga pusă pe dulap
Stătea pentru a-mi da la fund
Să-mi vină mințile la cap!

3. Grigore Marian Dobreanu, Tg. Jiu – Cercetare

Chiar Fleming recunoaște înciudat
Că numai întâmplarea poartă vina...
Într-un laborator sterilizat
N-ar fi descoperit penicilina.

Mențiune: Ion Diviza, Chișinău - Paradoxul tranziției

E veacul nostru cam sucit,
Se confesează azi țăranii,
Că viața ni s-a ieftinit
Dar cât de scump ne costă banii!

Concursul Național de Creație Literară

1. Carte de epigramă, volum de autor: Eugen Pop, Cluj –Napoca.
2. Proză umoristică, volum de autor: Ion Cuzuioc, Chișinău.

În final, ca o încununare a întregii festivități, au urcat pe scenă monștrii sacri – George Corbu, Ștefan Cazimir și Mircea Ionescu- Quintus. Din recitalurile pline de vervă am reținut două catrene adresate de Ștefan Cazimir celor doi parteneri. Mai întâi, unul scris în 1992, când Mircea Ionescu-Quintus, de loc din Ploiești, era Ministrul Justiției.

Eu știu că legile-s severe
Și ca ministru le cinstești;
Un singur lucru îți vom cere:
Să nu le-ntorci ca la Ploiești!

Și al doilea, privind către George Corbu:

Iubite Corb, de vechi păcate
E foarte greu să te disculpi,
Căci în acest moment, măi frate,
Ești secondat de două vulpi.




Odată întorși la hotel, n-am avut la dispoziție nici măcar o jumătate de oră și ne-am îmbarcat iar în autocar. Destinația – hotelul- restaurant “Poiana Pinului”, aflat pe Valea Tisăului, în inima pădurii, la 40 km de Buzău. Scopul – un prânz binevenit, după emoțiile Festivalului.
Programul după amiezii era încărcat așa că, fără să pierdem vremea, am purces către următorul obiectiv – mănăstirea Bradu. Construită în sec. XVI, se pare că e cea mai veche clădire rămasă în picioare din județul Buzău. A fost renovată așa încât, după cum vedeți în fotografie, nici astăzi nu arată rău.




Ultimele și cele mai interesante obiective au fost Conacul Vasile Cârlova și Crama SC Vinarte din satul Zoresti. La cramă am vizitat beciurile, am degustat câteva specialități ale casei – un Cabernet “Prințul Matei”, o Fetească Neagră “Villa Zorilor” și am încheiat cu un Merlot, ultimul oferit la discreție în căni pe mesele instalate în curte. Vinul i-a prilejuit maestrului Ștefan Cazimir un ultim catren:

Vinu-acesta, dragi nepoți,
Are-un vechi și bun renume;
Băutorii cântă toți:
“Trei cărări cunosc pe lume!”




Profitând de momentele de liniște datorate degustării, epigramistul buzoian Mitică Ion și-a lansat ultimul (așa sperăm cu toții) său volum “Epigrama – ghilotina modernă”.

A doua zi de dimineață, toată lumea a început să plece către casă, după îmbrățișările de rigoare și urările de “Drum bun!”. Amintindu-mi că, în drum spre Buzău, am străbătut o porțiune de câțiva zeci de kilometri, creată special pentru examenul de conducere, proba “Slalom printre gropi”, mi-am dat seama cât de utilă era urarea “Drum bun!”. Nu știu dacă în alte țări există urarea aceasta, mi s-ar părea ridicol ca în Germania, de exemplu, să-i spui așa ceva unei persoane care pleacă la drum.

O ultimă veste, aflată după sosirea la Constanța, am primit-o de la Nelu Gârda care, în drum spre casă, a poposit la Florin Rotaru. Mi-a trimis și dovada:




I-am promis lui Florin că, anul viitor, deși drumul meu nu trece prin fața casei lui, voi face un ocol ca să mă delectez cu niște cârnați de Pleșcoi și să-i admir mândrețea de flăcău. Evident, presupunând că voi fi invitat și anul viitor. Dacă vor vrea Domnul Dumnezeul nostru și Domnul Mihai Sălcuțan.