Poezie
Lacul
1 min lectură·
Mediu
Sub vraja lunii umbre trec
Si contureaza maluri,
Pe lacul bland, ca un poet
Se scurg continuu valuri.
O barca incet sub pod s-a dus
Vestind puterii noptii
Ca viata inca n-a ajuns
Sub taina dulce-a mortii.
Un vant adie trecator
Veghind la cursul vremii
Si totul pare-a fi un nor
Patruns de dulci vedenii.
Iubirea s-a aprins pe lac,
Asemeni unei flacari
Iar soapte tandre-n dor prefac
Ale trairii zbateri.
In zbor greoi si apasat
Sarutul naste freamat,
Iar universul s-a-nfruptat
Dintr-al iubirii geamat.
Doar cand amorul a sorbit
A somnului tacere,
Viata s-a tamaduit
Si doarme de placere.
Iar luna arunca dulci vapai
Pe lacul ce straluce
Si printre nuferi albi si moi
O barca lin se duce.
001830
0