E vântul cald al nopții pline,
De stea, de Rai, de tot ce-i bine.
Privesc în sus și mă strecor
Spre locu-n care n-am să mor.
Spre locul unde am mai fost,
Fără să știu de ce-l cunosc.
Și-n zbor, cu
În amintiri, și vechi și noi,
E soare mult, dar sunt și ploi,
Și tot acolo regăsim:
Iubirea, acest dar sublim.
Străbat cu gândul prin trecut,
Și-ajung până la început,
Și de acolo înapoi
Aduc
DD