anormalia
patul - un cântar al sufletului meu o poezie patetică, un crepuscul acid se întâmplă să fiu lascivă să văd lucrurile în alb și în negru să personific ceea ce e prematur tot ce îmi
0
0
Ca urmare
ca urmare nimic nu ma mai face să plec nici să îmi împreunez mâinile și să te aștept disperată am să-mi ascult fiecare fotografie cu noi doi am să uit că ne-am împreunat ideile ca
0
1
MAI-L ASA-MÃ
ultima oară erai mai roșu în obraz și mai cristalin în transpirație și mi-ai trimis o poză cu tine în fața unui mertzCEDEZ Instant în America aș fi vrut să facem un pic de filoZETofie dar
0
0
Toate cele 3 poezii sunt incarcate
