Poezie
nu priviți copiii în ochi
1 min lectură·
Mediu
fiindcă eram copil aveam ochii deasupra
vedeam prea limpede
dincolo de nori
a venit ploaia și bunica m-a luat de mână
la stupină
am călcat în noroiul lipicios până la glezne
ochii mi-au alunecat în jos când gustam
prima oară miez de fagure
prea dulce
încetișor
sprâncenele mi s-au îngroșat
din păpădie în păpădie și botez cu botez
steluțele s-au prins în rădăcini
ochii mei nu mai aveau loc pe cer
acum când plouă caut degeaba
umbrela neagră și mare a bunicii
023.040
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “nu priviți copiii în ochi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14047088/nu-priviti-copiii-in-ochiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Așa este Răzvan, mulțumesc pentru zefirul blând al cuvintelor tale.
0

Poezia își crește nostalgia rememorând clipele fericite ale copilăriei, când totul era un joc și jocul era totul, când plânsul era o picătură de ploaie, evaporată în zefirul râsului, căci acum, la maturitate, ploile ne udă suferința, iar deșertul lăuntric ne arde nefericirea.