Poezie
Audiența
1 min lectură·
Mediu
tânăra fată plânge
a întâlnit odată un bărbat
nu s-a întâmplat
nimic altceva decât
că-și aranjase părul pentru el
femeia în vârstă o privește
grea în fotoliul ei
curățindu-și ochelarii încet
răspunde mai întâi fetei apoi audienței
pereților
gândește cea tânără
de ce oare erau ziduri în acea conversație
femeia în vărstă
cumpănește cu atenție vorbele
draga mea tu nu știi că
orice bebeluș moare
dacă nu plânge
tânăra femeie privește în gol
pare să se dizolve în zugrăveala albă
mai ales pe linia dintre tavan și pereți
de ce oare plânge cealaltă
se întreabă ea
e doar boala mea de ochi
răspunde femeia în vârstă
femeia singură pleacă
sare peste două trepte deodată
secretele ei rămân ca un prunc
în poala altei femei
033.977
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Audiența.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14023307/audientaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
finete psihologica,un univers introvertit dar atât de complex,atât de percutant
poemel au un timp al lor,strabat literatuara feminina a lumii ,selecteaza trairi,simboluri,mistere care o magnetizeaza si o hranesc...
deloc demodata desi utilizeaza un limbaj simplu,fara exhibitionism...
are calibrul unei sylvia plath,emily dickinson,edith sodergran...nu ma mai satur citind-o ,caci fiecare strofa contine un sâmbure de originalitate...de drama umana demna
poem al asteptarii,al singuratatii ,al tacerii absolute,al unei poete singulare care are un drum atipic ,bate în pieptul poeziei cu pumnii strânsi într-un univers populat cu suma tuturor femeilor pamântului ...
Texte de același autor
Traduceri ale acestui text
0
Comentariile membrilor
Anunță-mă pe email despre comentarii noi!
print e-mail
Vizionări: 40 .
Audiența
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Cristina-Monica Moldoveanu [cristina-monica ]
2013-02-02 | |
tânăra fată plânge
a întâlnit odată un bărbat
nu s-a întâmplat
nimic altceva decât
că-și aranjase părul pentru el
femeia în vârstă o privește
grea în fotoliul ei
curățindu-și ochelarii încet
răspunde mai întâi fetei apoi audienței
pereților
gândește cea tânără
de ce oare erau ziduri în acea conversație
femeia în vărstă
cumpănește cu atenție vorbele
draga mea tu nu știi că
orice bebeluș moare
dacă nu plânge
tânăra femeie privește în gol
pare să se dizolve în zugrăveala albă
mai ales pe linia dintre tavan și pereți
de ce oare plânge cealaltă
se întreabă ea
e doar boala mea de ochi
răspunde femeia în vârstă
femeia singură pleacă
sare peste două trepte deodată
secretele ei rămân ca un prunc
în poala altei femei
poemel au un timp al lor,strabat literatuara feminina a lumii ,selecteaza trairi,simboluri,mistere care o magnetizeaza si o hranesc...
deloc demodata desi utilizeaza un limbaj simplu,fara exhibitionism...
are calibrul unei sylvia plath,emily dickinson,edith sodergran...nu ma mai satur citind-o ,caci fiecare strofa contine un sâmbure de originalitate...de drama umana demna
poem al asteptarii,al singuratatii ,al tacerii absolute,al unei poete singulare care are un drum atipic ,bate în pieptul poeziei cu pumnii strânsi într-un univers populat cu suma tuturor femeilor pamântului ...
Texte de același autor
Traduceri ale acestui text
0
Comentariile membrilor
Anunță-mă pe email despre comentarii noi!
print e-mail
Vizionări: 40 .
Audiența
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Cristina-Monica Moldoveanu [cristina-monica ]
2013-02-02 | |
tânăra fată plânge
a întâlnit odată un bărbat
nu s-a întâmplat
nimic altceva decât
că-și aranjase părul pentru el
femeia în vârstă o privește
grea în fotoliul ei
curățindu-și ochelarii încet
răspunde mai întâi fetei apoi audienței
pereților
gândește cea tânără
de ce oare erau ziduri în acea conversație
femeia în vărstă
cumpănește cu atenție vorbele
draga mea tu nu știi că
orice bebeluș moare
dacă nu plânge
tânăra femeie privește în gol
pare să se dizolve în zugrăveala albă
mai ales pe linia dintre tavan și pereți
de ce oare plânge cealaltă
se întreabă ea
e doar boala mea de ochi
răspunde femeia în vârstă
femeia singură pleacă
sare peste două trepte deodată
secretele ei rămân ca un prunc
în poala altei femei
0
Mulțumesc Ottilia pentru felul în care punctezi partea mai reușită a poemului meu.
Doamna Angela, mă bucură trecerea dvs. printre versurile mele.
Aveți dreptate că aici am folosit un limbaj simplu, încercând în același timp să creez o umbră de mister în ce privește acest dialog.
Doamna Angela, mă bucură trecerea dvs. printre versurile mele.
Aveți dreptate că aici am folosit un limbaj simplu, încercând în același timp să creez o umbră de mister în ce privește acest dialog.
0

ca întreg poemul, de altfel. Cristina, linia interioară, a unui suflet care vrea să țâșnească orecum o pasăre spre înaltul cerului, îți pune în valoare calitățile poetice.
mi-a plăcut întreg textul acesta. apreciez evoluția ta.
felicitări!
Ottilia