Jurnal vara 2025

12.08.25 Mai scriu o pagină de memorii și implorări, azi iar au greșit mult, mai mult ca de obicei. De vreo trei zile, inclusiv azi dimineață m-am simțit mai bine, ieri aproape că m-au lăsat în pace și a fost mai răcoare, chiar plăcut de tot și ceea ce trebuia să fie noapte tropicală în prognozele lor era ca august sau septembrie normal de demult, când nu mă loveau. Nu am mai avut sete deloc și nici azi dimineață, era foarte bine. Azi am plecat pe la 3 după masa la D-na Ghica și era relativ răcoare. Femeia aceea monstruoasă iar a început să mă scuipe cu diverse lucruri. Pe drum dus-întors, din cauza loviturilor diverse, mi s-a făcut iar sete încontinuu și am băut 3 sticle de 1/2 litri apă plată una după alta și încă mi-e tare sete, mă râcâie în gât. Mă apasă și capul. Am mâncat 5 cremvurști mici și acum îmi vine și să vărs. Pe drum a crescut temperatura mult după ora 3, ceea ce e anormal și acum e iar caniculă, deși e aproape ora 6. Ei zic din nou că toți oamenii au fost mințiți despre mine și ei cred că absolut totul e invers decât este și invers decât a fost, deși eu am povestit întreg adevărul și numai adevărul, foarte clar. Dacă oamenii te-ar fi lăsat în pace, așa cum e normal de fapt, atunci totul ar fi mers ca pe strune și nu ar fi fost caniculă, spun ei - dar ei sunt porci și proști și nu le pasă de mediul înconjurător și de ceea ce e drept, ci numai de propriile lor interese, greșit înțelese. Nu există niciun motiv ca ei să te lovească, tu ai fost mereu izolată și ei nu știu efectiv nimic rău despre tine și ei totuși te lovesc și distrug natura și tot ce e bun. Este la mintea cocoșului și orișicui că tu ești om bun și nevinovat și extrem de inteligent, nu ai delir organizat, ci intelect bine organizat, deci ești ceva rece și pur și ei, prin f_terea ta, fac căldură iarna (de se topesc ghețarii etc.) și caniculă, consumându-te pe tine. Toată lumea a înțeles că ești total nevinovată și extrem de bună și deșteaptă, tocmai de aceea toți vor să mori, fiindcă ceea ce ți-au făcut ei ție este ceva extrem de monstruos și nimeni nu vrea ca proștii să înțeleagă adevărul, absolut toți vor să mori. (?!) Vă implor încă o dată în genunchi, mai gândiți-vă puțin la această decizie incorectă, chiar mai incorectă decât a fost când eram copil. Tu ești un om absolut normal, dar ei cred că trebuie să te omoare fiindcă ești femeie și femeile nu au voie să fie deștepte. ??? Azi au ieșit iar pe stradă oamenii răi și proști și cu niște scroafe și te-au dărâmat cu totul din nou, spun ei. Am intrat la farmacia Dona și nu era farmacista la care cumpărasem nu foarte demult la aceeași farmacie Uridinamic recomandat de ea de la firma Sanvero, ea spunea că e unul din medicamentele bune și ieftine de acest gen, iar firma Sanvero distribuie exclusiv sau preferențial la farmacia Dona. Aveam de luat acest medicament și Biloflux, tot de la Sanvero. În locul farmacistei de atunci azi m-a preluat o fată tânără, care era foarte ezitantă și părea complet neștiutoare și mai degrabă vânzătoare de cosmetice, nu de medicamente. Alături de ea era și o ghida pe fata aceea, o veche farmacistă, nu foarte bătrână, dar nu știu de ce, dă impresia de răutate, are o privire extrem de rece și agresivă, bășcălioasă și mereu se uită la fel, ca și cum ar fi rea și nepăsătoare, dar de fapt totuși agresivă, nu chiar indiferentă - cel puțin cu mine - și pare relativ inteligentă, nu e împiedicată ca fata tânără, dar nu e nici foarte inteligentă, căci ar fi fost mai binevoitoare, mai normală, nu s-ar fi uitat așa. Am zis în dățile trecute că poate sunt subiectivă și doar mi se pare, dar azi am avut dovada relei sale voințe. Atât ea, cât și fata tânără și-au bătut joc de mine și au reacționat ciudat când am cerut Uridinamic și în momentul acela mi s-a făcut extrem de sete, mai rău decât mi era deja. Cea tânără a părut a fi intrigată că cer așa ceva, deși putea să verifice la raft și în computer să spună că nu au - în schimb a chemat-o pe cea înțepată sau a venit ea pe nepusă masă și ambele au zis cu priviri cu subînțeles că nu există așa ceva, că ele nu au ținut așa ceva, că firma respectivă nu produce așa ceva. Deci mințită și bajocorită în față - căci am făcut prostia să spun că am luat tot de la aceeași farmacie acel medicament. Se uitau ca și cum eram nebună, adică din moment ce ele spun că nu există, eu cum am putut să spun că am luat de la ele? Am pățit lucruri de genul acesta de multe ori în oraș. Am vrut să intru la magazinul Optiblu, să văd dacă au toc de ochelari, că am nevoie și mă tot îndemna să intru înaintea ei (opticiana care ieșise afară, deși nu aveam loc de ea pe ușă și deși i-am spus clar să intre ea de două-trei ori) Și tot așa. La întoarcere m-am oprit la Fan Box lângă stația de la Troiță și nu am reușit să scot coletul, aveam de plată mai puțin de 30 de lei - eu am mai scos de la ei și de la Easy Box de multe ori, dar la Easy Box e foarte simplu. Ei zic că eu l-am stricat, fiindcă nu am știut să îl folosesc. Era scris de la început, după ce am introdus codul pin, să urmez instrucțiunile de pe ecran, dar ele nu apăreau deloc și am încercat cu cardul bancar pe la toate locurile, în număr de patru care erau, am încercat și cu codul pin al cardului și tot nu a mers, mereu se restarta și am încercat în multe feluri și tot nu a mers. Țineam la acel obiect, poate voi reuși să intru cumva în posesia lui. (Cd-ul pentru care am fost în București la anticariat nu de mult.) După întoarcere am avut iar scaun cu mari dureri anale și simultan, ca întotdeauna, durere mare în bontul amputat, probabil plecând de la măduva lombară sau sacrată. Ei spun că se revoltă împotriva mea oamenii josnici, proști și răi, care sunt organizați pe segmentele terminale ale măduvei mele (oare?, nu știu asta) și în josul făpturii mele. Toți oamenii buni și deștepți așa sunt omorâți, spun ei, prin revolta celor de jos, inferiori deci pe coloana lor vertebrală, iar deasupra sunt cei buni și deștepți, aceia nu se revoltă, fiind înțelepți și drepți și fiindcă ei sunt deasupra în societate și ca înțelegere a lumii etc. ?? A nu știu câta sută oară, femeia aceea oribilă spune că ea preferă să moară decât ca eu să... trăiesc/reușesc ceva/fiu acceptată etc. Ei spun din nou că dvs., cititorii mei de pe facebook și de pe blogul meu, nu puteți crede adevărul frumos și bun despre mne, și despre lume în general, fiindcă liderii dvs. v-au îmbâcsit cu minciuni despre mine, deși am fost evident izoalată toată viața. Cum adică liderii ? întreb eu, e fantasmagoric ce spuneți - se pare că e vorba de niște lideri politici (zic ei, dar cum adică sunt aceia ”lideri”, în ce sens?) care au inventat delir politic despre mine, deși eu nu am luat-o razna și nu am visat sau delirat niciodată. Unii cred că politica nu există în mod real, că este doar o minciună complexă, centrată pe idei delirante despre mine, la fel cum unele religii s-au centrat pe minciuni despre unele persoane. Sau poate și adevăruri? Nu eu sunt sursa ideilor acelor lideri sau a minciunilor lor, nu am fost niciodată. Ei spun că eu i-am transformat în animale și că înainte să exist eu în viața lor (cum? nu am fost în viața nimănui!) ei erau oameni și de mulți ani ei se chinuiesc să mă omoare lovind zilnic, fiindcă speră să redevină oameni. Nu am transformat pe nimeni în animal - familia și restul lumii m-au tratat cu adevărat drept animal pe mine, de mică, și mereu am fost rațiunea și binele. Citiți cu atenție și în întregime blogul meu înainte de orice concluzie - veți găsi adevărul mirific și clar și frumos despre lume și viață și ce e drept și curat și tot binele, și înțelegerea luminoasă a lumii, așa cum am fost și eu mereu. Dacă nu reușiți să vedeți stelele și scânteile vieții în ceea ce am scris, dacă nu vedeți binele și liniștea și înțelepciunea, atunci dați măcar textul unora mai inteligenți - poate valul îi va ajunge și vor primi darul meu de suflet, ca pe un mesaj în ocean, anonim, deși sunt într-adevăr masacrată de mică... Viața omului bun e mereu poveste bună și frumoasă - cei care mă masacrează și mă țin în gheare, cum zic ei, nu prea sunt ei oameni, nu eu. Omul e rațiunea, pacea, bucuria, cei care mă lovesc sunt barbaria și ura fără motiv. Ei au distrus uneori librării și biblioteci, nu eu. Etc. Ei se numesc lideri probabil fiindcă în germană Lieder înseamnă cântece, adică Lied (cântec) la plural, aceasta e determinarea lingvistică, cea mai importantă pentru mine în acest context. A lovi un om, în limba română, e cam ca iubirea din limba engleză – love. Love it. Știu că în general oamenii, cu excepția filozofilor și oamenilor de litere sau cultură și geniilor plurivalente, sunt toți aproape mereu vrăjiți de limbaj și unii cred că eu sunt nebună că mă refer la determinism lingvistic per se - dar oricum, dacă nu pot înțelege ei limbajul ca mecanism psiho-social, oricum ei pot înțelege sigur că nu am fost niciodată nebună și nici rea sau proastă. Lid în engleză e capac. Avem și expresia ”asta pune capac la toate”. Vechea idee - că oamenii se poartă așa cu mine fiindcă ei nu pot crede că tot ce am povestit eu e adevărat. Ei nu cred adevărul scris de mine, fiindcă au fost mințiți despre mine peste 50 de ani (nu cunosc nimic despre așa ceva, nici eu nu cred fiindcă nu am dovezi, nu știu cine și de ce și cum a mințit despre mine, am fost cu adevărat izolată). Însă ceea ce spuneți voi e doar un pretext, fiindcă oamenii s-au purtat așa cu mine și înainte de a scrie eu tot adevărul. Deci motivul e altul - ei zic că motivul e doar minciuna despre mine. Mai sunt și diverse prejudecăți, cum ar fi cele despre nebuni, adică despre oamenii ”închiși” printre pacienții psihiatrici. Sau prejudecăți de genul celor că ”dacă s-a mințit așa de mult și urât și așa mult timp despre cineva, înseamnă că trebuie să fie ceva în neregulă cu acel om”. Ca întotdeauna când e vorba de martiri și mari victime, nimeni nu ia în considerare gândul logic și rațional că poate era vorba de oameni mai proști și de defectele lor de personalitate sau de comunicare și dialog, ale agresorilor, nu ale victimei. Bine, dar așa mult?! zic cei răi și proști. Au fost numai câțiva oameni în apropierea vieții mele de peste 50 de ani, în timp ce dvs. ați întâlnit sute, cel puțin sute, sau mii. Acești câțiva oameni din viața mea au avut unele defecte și au aruncat răul asupra mea sau au mințit sau au fost ei mințiți de oameni răi și vicleni. Ei spun că unii nu pot înțelege de ce eu conchid mereu cu gânduri bune și cuvinte frumoase, fiindcă nu pot crede că tot ce am povestit eu a fost adevărul și că eu am fost mereu binele și adevărul și ce e frumos. Psihologii și psihiatrii le-au dat mână liberă să mă masacreze, mințind că sunt nebună sau că am greșit sau că nu am aptitudini de a mă purta cu proștii, și nici asta nu e adevărat. Ei cred că acești experți în sănătate mintală sunt mai deștepți decât mine, deși în mod evident am fost respinsă din fragedă tinerețe fără nicio evaluare și nici întrebări măcar. Pe ei îi cred, pe mine nu, așa se zice - probabil datorită tendinței proștilor de a îi crede mereu preferențial pe cei mai aproape de ei ca nivel intelectual, fapt care a dus la apariția unor măști ale liderilor politici - actorii politici fiind de obicei oameni care par mai proști ca să fie pe înțelesul și placul poporului, să le ”vorbească ca de la om la om”, ”să vorbească românește” etc. Oricum pe blogul meu e scris absolut totul, inclusiv în vorbe mai simple. 13.08.25 Azi noapte iar m-au f_t mult timp și puternic, spun ei, fiindcă în timpul somnului nu pot să mă apăr și din cauza asta azi m-am trezit iar pe la 12 jumătate - unu, așa cum mi s-a întâmplat mereu când am fost f_tă în somn puternic. La fel cum s-a întâmplat de foarte multe ori, mama a venit din oraș aproape exact când m-am trezit eu. Venise de la medicul de familie, unde a fost pentru rețeta lunară și iar mi-a vorbit ciudat, pe un ton ascuțit și cântat, ca și cum aș fi nebună sau copil - ei spun că ea face așa ca să îi păcălească pe proști că sut proastă sau nebună și eu nu am cum să o controlez sau să îi trezesc respectul, fiindcă nu am avut drepturi și societatea m-a respins total, de fapt tot din cauza ei. Din cauza f_tutului din somn am avut și un coșmar foarte puternic. Ei au spus adesea că, dacă lumea m-ar fi lăsat în pace, totul ar fi mers strună și nu ar fi fost nici încălzire globală. Dar ei nu mă vor, mi se spune mereu - cum adică să mă ”vrea”? - și nu suportă că sunt mai inteligentă decât ei. Problema sunt ei, nu tu, ei nu vor să te lase în pace, deși evident ești un om perfect bun și nevinovat și inteligent, normal etc. și nu îi provoci niciodată. Evident ei sunt agresorii și ei fac răul, nu tu. În plus, deși sunt izolată, au reușit să îi păcălească pe proști că sunt nebună sau că eu sunt cauza răului și trebuie să fiu omorâtă. Unii cred că fără mine este complet imposibilă și viața și civilizația și că, în momentul în care voi muri, ei toți vor fi obligați să se închine din nou unui bebeluș, un ”miel” abia născut, și să o ia de la capăt, ceea ce toți vor, fiindcă au fost mințiți că eu nu fac față nevoilor lor. (?!) De aceea ies unele femei uneori cu bebeluși în cărucioare în fața mea, spuneau ei. (Ori poate ca să inventeze, să mintă că eu le lovesc copii?) Nu de mult, a ieșit una din nou și, când m-am apropiat, s-a aplecat nu știu de ce și mi-a arătat fundul - și era îmbrăcată în pantaloni albi semitransparenți și i se vedeau chiloții ca un fel de dungă subțire și fesele goale sub pantaloni - unele femei așa poartă. Dacă bunicul mi-a rămas în amintire prin felul în care o chema pe mama, Luci, într-o singură silabă, amintind de nemțescul Lutsch - a suge, a linge, mama Limpi folosea un verb învechit sau regionalism vechi - a pate, în loc de a păți - spunea de pildă: ”ce am putut eu să pat”, atunci când i se întâmpla ceva rău. Pat amintește de franțuzescul patte, adică labă, de asemenea un cuvânt rău în argou. Aceste aspecte legate de limbă sunt foarte importante și au influență asupra vieții oamenilor. Toți oamenii sunt supuși limbii, nu aveau de ce să mă respingă, eu chiar am devenit, demult, un om treaz și înțelept. Aș fi gândit mereu idei și cuvinte bune și plăcute și frumoase. Ei spun iar că eu, întotdeauna, și în prezent, am fost binele desăvârșit și nu am cum înțelege așa ceva - adică modul în care mă tratează oamenii. Ei scriu din nou pe internet că sunt 32 de grade afară, dar pare mult mai cald. Nu este vorba niciodată de altceva și nu a fost niciodată vorba de altceva decât de același și același lucru de zeci de ani: niște oameni monstruoși au convins poporul român că eu sunt altceva decât sunt și am fost mereu și că am fost masacrată așa de monstruos, încât este exclus să fiu acceptată și că trebuie să fiu omorâtă așa cum omori o iapă bătrână și bolnavă și ei cred așa de cel puțin 20 de ani, deși eram încă tânără și capabilă. Proștii toți cred că omorârea mea e singurul lucru bun, fiindcă e o mare rușine (?) să recunoască că au fost mințiți despre mine și e mai normal și acceptabil să mă omoare. Eu zic că e greșit. Alții cred că prin omorârea mea și mult dorita mușamalizare a tot, cum au spus ei încă din anii 2006-2007, ei vor proteja viața celor care au mințit despre mine și care mi-au făcut rău și care i-au convins pe proști că ei sunt utili și deștepți și merită să trăiască, eu fiind ”nebună”. Totodată, mi s-a spus mereu că proștii cred că, prin distrugerea și oprirea vieții mele, care nu li se pare normală sau demnă de respect, ei apără totodată minciunile celor care mi-au făcut rău, minciuni care lor li se par prețioase, spre deosebire de intelectul meu și înțelepciunea dobândită de mine. Oamenii obișnuiți, mi se spune, cred orbește minciunile despre mine, în timp ce eu am avut dreptate întreaga viață, dar ei nu pot înțelege așa ceva, ei cred că am probleme psihice și iluzii, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată etc. Asta e tot. Eu nu am idei xenofobe, repet, eu țin la oameni și îi respect, indiferent de naționalitate. Ei spun că, în ciuda valorii și superiorității mele, nemții mă disprețuiesc, deși nu am avut nicio șansă să fac ceva inteligent și bun și să dovedesc ce eram, și am avut mereu, inclusiv acum, o atitudine perfectă de acceptare a realității și de satisfacție a vieții, fiindcă am fost un om echilibrat și calm și am făcut în permanență tot ce am putut face bun și necesar. Un fel de automulțumire și autosatisfacție – normale în cazul meu, și în plus toate durerile și suferința mea le-am ascuns în muncă fiizcă sau și studiu, atât cât pot și orice pot face sau scrie bun. La sfârșitul fiecărei zile pot spune mulțumescu-ți Doamne. Ei spun că nemții au avut întotdeauna, nu doar în al doilea război mondial, un Fuhrer în care ei cred, și ale cărui porunci ei le ascultă orbește, indiferent de orice (?!) și acel Fuhrer le poruncește să mă omoare și minte și el despre mine. ?! Ce treabă să am eu cu nemții?! Poate doar fapul că mama și câteva rude au, pe rând, diverse roluri politice în aparență. Verișoara mea a spus mai demult că a fost cu soțul și bebelușul lor mic de câteva luni la Viena și era mulțumită de modul în care a primit-o poporul austriac, de politețea lor în mijloace de transport în comun etc. Am trecut și eu prin Viena odată, timp foarte scurt și, la o toaletă publică, s-au purtat cam urât, ca și cum noi, românii, nu eram oameni civilizați, deși ele erau acolo doar angajate ca femei de serviciu la toalete. În general am dat peste mai multe ciudățenii - poate și europenii aceia aveau ceva cu mine, fiindcă la Strasbourg de exemplu a trecut o biciclistă pe lângă mine cu ideea că sunt poutain - adică curvă și nu am fost niciodată așa ceva. Verișoara mea s-a lăudat că și-a alăptat copilul numai 3 luni, poate că are dreptate, poate că medicii greșesc și numai nebunii îi cred, fiindcă există recomandări pe internet ale medicilor, poate exagerate, că e bine ca bebelușul să fie alăptat și să mănânce 6 luni numai lapte de mamă și apoi să mai fie alăptat cel puițin încă 6 luni (pare evident exagerat, dar poate au dreptate, mai demult nu era așa), dar cu diverse completări cu alte alimente. Etc. Mama a zis mai demult că nu m-a alăptat deloc și medicii spun că acest lucru crește riscul de obezitate, diabet și chiar și cancer. Copiii nealăptați de mamă, spun ei, sunt copii nedoriți. S-ar putea ca acum, dar și în trecut, unii să fi citit întreg blogul meu și să preia, din când în când, una sau alta din ideile cu care mă loveau mai puternic în trecut, cu mai mulți ani în urmă, cele care apăreau la ordinea de zi. Lucruri banale, evidente - de exemplu acum iar cu ideea în engleză că, dacă tot ce am scris deja ar fi fost adevărat, atunci în prezent aș fi fost nebună sau moartă (de unde știe el?), așa ar fi fost normal, deci ori sunt nebună, ori nu a fost adevărat. Nu, ce spune el e fals, chiar și în fața marilor necazuri și nedreptăți și torturi, oricât de multe și încontinuu zeci de ani, plus izolarea forțată, marile suflete și inteligențe, mai ales oamenii buni, cum evident am fost, nu înnebunesc și nu mor așa ușor cum vor ticăloșii. Ei continuă să spună că probabil că afectivitatea mea e coruptă sau tocită, cum spun medicii sau psihologii, de parcă nu aș fi om, ci robot! Nu le este rușine să mă disece fără respect, că ”afectivitatea” mea etc.?! Am fost mereu om normal - aceste necazuri și prejudicii la adresa mea s-au repetat peste zeci de mii de zile și au fost aceleași de zeci de mii de ori - în mod normal omul inteligent nu mai are cum să fie șocat sau trist etc. în astfel de condiții. Dar nu sunt nebună sau ceva anormal, omul inteligent are intacte sentimentele frumoase și bune, vibrează afectiv în mod normal, (puteți găsi exemple și în poeziile și uneori scrierile mele în proză) dar și superior. Păi, spun ei, cum adică să nu mai ai lacrimi?! Asta e anormal, înseamnă că nu mai ești om normal. Nu e adevărat - chiar și Blaga spunea într-o poezie că ceea ce îmbnătrânește în om e doar lacrima. Toți oamenii sunt de acord că de la o anumită vârstă lacrimi nu mai prea pot fi, oricât de mare e durerea. Pe de altă parte acest lucru e normal și pentru oamenii inteligenți. Încercați cu unul din medicii psihiatri de exemplu. Nici ei nu se ”pișă” pe ochi (mie așa îmi spuneau de mică, că nu am voie să plâng, oricât aș suferi, că mă piș pe ochi) și lor li se pare normal așa ceva, considerându-se pe sine superiori și maturi pe lângă pacienții lor, care nu au voie să fie mai deștepți și sunt considerați bolnavi dacă nu plâng, dar la medici e normal și ei se cred superiori. Poate că eu le-am fost superioară. Poate chiar și dvs., fiindcă acum știți tot adevărul (eu la început nu știam totul), nu ați mai avea cum să plângeți dacă vi s-ar întâmpla ceva similar, oricât de neaștepat și crud și bizar și nedrept, chiar diferit de ceea ce am scris eu. Sunt deschisă oricăror emoții superioare și frumoase. Pe de altă parte am fost și izolată mult timp (peste 40 de ani) și tratată drept nebună și altfel decât eram, deci aveam șanse să mă deformez ca afectivitate, și totuși sunt încă perfect normală și capabilă de adaptare și viață în societate, dar ca oamenii deștepți, care îi domină pe ceilalți și normal că nu au emoții de mânie sau lacrimi ca prichindeii. Vă dați seama că am fost mereu un om calm, de mică, și că, dacă un om nevinovat complet e închis să zicem la balamuc sau la închisoare și torturat, normal că, dacă se zbate sau suferă și țipă ca prostul adevărul că nu e nebun și nu a greșit nimic, e mai tare injectat și mai dur îndopat cu medicamente, pus în cămașă de forță și încă și mai izolat, ca să fie redus la tăcere și așa-zis vindecat. Și mie mi-au făcut la fel, până când m-au adus la neputință completă, deși zbaterea mea a fost foarte mică, fiindcă eram om inteligent, dar tânără totuși - dar am mai văzut și la alții același tratament. E exact ca în filme de acest tip, vă asigur. Cum am povestit, m-au pus în cămașă de forță când am fost o dată mult mai revoltată ca de obicei de ipocrizia și minciuna și teatrul mamei - ei spun că proștii chiar o cred pe ea... cred că vă dați seama că ea a mințit mereu în afară de unele momente când își dă în petec, se trădează. Tot ce am spus eu vreodată a fost adevărat. Îmi pare rău că v-au păcălit că sunt altceva decât sunt și că trebuie să fiu omorâtă, ar fi fost așa frumos, aș fi reușit sigur o viață bună și creație sau studiu intelectual bun. Unii continuă să spună că nu se poate să fie adevărul tot ce am spus, că de ce nu fac nimic?! Și ce ar face ei în locul meu, mă rog? Nu este nimic altceva de făcut și nu e bine oricum să te zbați în zadar, cum am explicat. Ultima oară am fost în oraș la o lansare de carte și, deși acei oameni nu aveau de unde să mă cunoască sau să știe ceva rău despre mine, totuși atunci am fost lovită cerebral extem de oribil, poate din cauza vreunor minciuni, deci oricum nu voi mai ieși la evenimente colective, publice, în oraș, niciodată. Sunt de mult timp izolată și toată lumea stă în capul meu și mă lovește dacă merg singură în oraș. Aș merge numai dacă aș avea mai întâi o susținere socială sinceră și sigură - eu nu am avut pe nimeni întreaga viață, dar mai demult eram tânără și trăiam în colective de elevi sau studenți, deși aproape niciunul nu vorbea cu mine, nici măcar la telefon. De foarte mult timp sunt singură, ca un om singur în pielea goală pe o scenă. Mama iar a stat în curte cu vecinul, la nu știu ce, bere sau vin, sau țuică, cu ceilalți oameni mama vorbește altfel decât cu mine mereu și vorbește diverse propoziții, dar aproape exclusiv politică, cel puțin în prezența mea, iar mie îmi repetă mereu aceleași lucruri și propoziții de zeci sau sute de ori, adesea cu aceeași intonație, încât câteodată îmi este silă și mi-e greu, e neplăcut cerebral (emoții negative). Iarăși aceeași monstruoasă: tu ai fost extrem de monstruos măcelărită toată viața și de aceea nimeni nu vrea să te accepte; idioții cred toți că ești foarte ”jos” și cei care înțeleg că ești mult deasupra lor prin intelect sunt plini de ciudă și te lovesc, în loc să te accepte. Două lovituri extrem de puternice în cap, cum nu am mai simțit de foarte mult timp sau nicidoată, urmate de amețeli puternice. Vă doresc din nou drum bun în continuare. Lovită cutremurător în cap din nou, după mult timp - amețeală și sete puternice la fiecare lovitură; simultan, peste mine intră o scroafă și un porc în engleză, mă împroașcă cu ură și violent, că ei mă urăsc (I hate her), că ”she was not supposed to be alive now” (ea, adică eu, nu trebuia să mai fie în viață acum, ceea ce au mai zis), că degeaba ”genie”, și ”both good and very kind”, că ea vrea să mor. Nu știu cine sunt și ce au cu mine, repet, nu am greșit nimic și am fost torturată oribil încontinuu și izolată totodată din copilărie și totuși nu sunt nebună și ei nu au dreptul să mă omoare, unul a întrebat-o de ce vrea să mor și ea a zis doar că așa vrea ea, e nebună Îmi amintesc că mai demult cineva se plângea în gândul meu că e un foarte mare nenoroc să ai un geniu în familie. ??? Ei au spus că eu sunt cel mai bun om din lume și ceilalți au devenit monștri și au și pretenția să mă omoare - faptul că ei spun că eu nu trebuia să mai fiu acum în viață înseamnă că au vrut de mult timp să mă omoare și nu au reușit - dar de ce? am fost totuși perfecțiunea și mai aveam mult de dăruit intelectual și sufletește, cum am și făcut în continuare, nu e vorba de ceva ridicol, ca în cântecul Andei Călugăreanu ( ”Orgoliu” - timpul e iute...) ci e adevărul - citiți tot ce am scris, e doar binele și doar adevărul și chiar ceva frumos și curat. Puteam și să mă dezvolt mai mult ca intelect, cu ușurință. Am ținut la oameni, la pământ, la țară, la cultură și la tot ce e bun. Mereu - chiar credeți că e bine să mă omorâți? 15.08.25 El - eu nu știu cine este el, vrea să sugereze că el este unul din cei buni, care totodată știu adevărul despre mine - spune că el nu mă poate ajuta (cum adică să mă ajute? În ce sens ar putea un om sau chiar un zeu să mă ”ajute”?, mi se pare absurd, probabil că vrea să spună că prin schimbarea concepțiilor greșite ale proștilor despre mine, dar asta cred că nu se poate, în schimb adevărul poate fi brusc și întreg despre mine). El spune din nou că el nu poate să mă ajute, fiindcă, atunci când era tânăr, ca și toți proștii, a fost păcălit de mama mea, o nebună manipulată de niște porci în așa fel încât să îi păcălească pe alții. (?!)În felul acesta, el și oamenii legați de persoana sa, adică de psihicul și personalitatea sa în societate, prin care el poate să existe în lume și eventual să mă ajute pe mine sau pe alți nenorociți și nedreptățiți, sunt oameni care cred diverse aberații despre mine, ca și ceilalți, fiindcă și el însuși, printre alții, și-a adus contribuția la delirul și ideile greșite ale proștilor despre mine. Așa cum este el sunt și ceilalți, niciunul nu vrea să renunțe la putere și la prestigiul pe care îl are în societate, fiindcă ar însemna să devină impotenți, căci iluzia pe care se bazează influența lor asupra lumii este minciună urâtă despre mine și răul asupra mea. Ulterior ei înțeles adevărul și astfel îi domină pe proștii care sunt legați de persooana lor, prin care ei pot acționa asupra lumii, dar acești proști ”formatați” în lume de persoana lui sau altora, de-a lungul vieții lor din tinerețe, cred din păcate numai minciuni despre mine - astfel încât el și alții care au gândit greșit în tinerețe și-ar pierde puterea (sau ”spatele”, suportul social), dacă ar recunoaște adevărul despre mine și niciunul nu vrea asta, niciunul din cei care au fost proști în tinerețe și păcăliți de mama, care e un monstru care m-a batjocorit și torturat întreaga viață și totodată e o nebună manipulată de alții. Ei cred că ei sunt mai prețioși decât mine și ei merită să trăiască și să ”domnească” și să aibă putere în lume, în virtutea faptului că au crezut minciuni despre mine, că au fost păcăliți și ulterior au înțeles adevărul și le place ”jocul” vieții de genul acesta, prin sacrificarea mea, masacrarea și omorârea mea fără motiv, în timp ce alți oameni buni și nevinovați sunt totuși acceptați ???!! Ei cred că au valoare și că ei fac lucruri bune și importante în lume prin influența lor asupra proștilor și că această influență a lor în lume e mult mai importantă decât viața mea și eu trebuie să fiu torturată și batjocorită și distrusă și omorâtă, pentru ca ei să poată trăi liniștiți. Cum? e ceva complet aiurea - poate că doar li se pare că ei au devenit puternici fiindcă au devenit corupți și organizați laolaltă cu mama și cu alți nebuni și cu minciunile despre mine, în care ei au crezut și le-au propagat când erau mai proști. Înseamnă că tot proști au rămas - și eu totuși nu am greșit, ei de ce să aibă drepturi și eu nu, încă de mică? Nici măcar viața ? Drepturile contează mai puțin. Nici măcar nu am avut legătură cu politica. Probabil că ei mint, dar am fost, se pare, mai inteligentă decât credeți. Ei spuneau că, din păcate, nici cei de pe facebook nu au înțeles și nu pot crede adevărul, dar eu nu văd cu ce ar fi putut să mă ”ajute” ei. Poate că nu nu m-au acceptat fiindcă le-a fost frică să nu fie și ei omorâți sau loviți etc. Oricum e evident că nu are logică ce spune acela, eu am fost masacrată de peste 40 de ani și izolată clar, oricine putea să vadă adevărul. Sau oricum mai mulți. Ce e aia că în tinerețe au fost păcăliți sau mințiți, au trecut atâția ani de când toți au înțeles, de ce nu a crescut între timp nu știu ce putere bazată deci pe adevăr și nu pe minciună, care m-ar fi salvat? Ce scuză au? Poate că puterea ce crede un anumit el că o are, ca și alții, nu se bazează pe faptul că a el a mințit oamenii neintenționat, fiindcă el credea ceva greșit. Ei spun că, că deși sunt masacrată din 84, toți vor să fie la putere cei care s-au înșelat asupra mea și au crezut aberații și toți ceilalți au fost omorâți.?? Mama iar vorbește la telefon acum, probabil tot cu vărul meu, fiindcă mi-a spus de două ori (deși ea de obicei nu mă informează de politică, doar rar) că e foarte important că se întâlnesc cei mai puternici lideri politici ai lumii (Rusia și SUA) azi în Alaska, unde a făcut vărul meu armata. Bineînțeles că am înțeles că vor să mă facă și proastă și nebună politic, cum sunt destui, dar nu vor reuși. După cum știți, mulți au ideea că în general pacifiștii - diverse persoane publice, politicieni sau clerici, scriitori sau cantautori etc. - sunt asasinați sau asupra lor sunt tentative de asasinare, și era evident că am fost un om întrutotul pacifist și îndrăgostit de idei bune. Pacifiștii sunt înlăturați de către cei care fac politică și sunt considerați idioți, utopici, nebuni și lumea ”bună” crede că politica se face numai cu ”război”. Unii spun că tocmai acesta a fost motivul condamnării mele la moarte, fiindcă, în tinerețe, datorită celorlalți de fapt și amputării piciorului meu, am fost păcălită de postul de radio și tv BBC despre războiul dintre evrei și palestinieni (parcă văd că iar au scos idei despre acel conflict, nu de mult) și părea că SUA e vinovată și Israelul și așa spuneau toți atunci la BBC și arătau filme etc. și din cauza asta a fost atentatul asupra World Trade Center din New York, prin urmare pe mine m-au condamnat la moarte chipurile pentru câteva idei sau credințe politice, din cauza pacifismului pe care cei vicleni îl incită în cei care urmăresc știrile. Atunci a fost singura dată din viață când am urmărit știri la tv, ulterior nu m-am mai uitat deloc, întreaga viață, și nici înainte de acea perioadă. Nu, spun ei în engleză, pe tine te omoară fiindcă nu ești binevenită, nu fiindcă ai fost pacifistă, (ceea ce era normal în situația ta de om chinuit; you are not welcomed, spun ei în engleză). De ce să nu fiu ”welcomed”? Poate că unii au dat vina pe mine și ei de fapt erau cei vinovați și atunci. De ce să nu fi fost eu ”welcomed”? Am fost binele și ceva inteligent probabil într-o măsură mai mare decât credeți, că probabil m-ați fi acceptat. Poate că e așa cum spun ei, că foarte puțini au citit adevărul și că toți cei care au înțeles au fost eliminați definitiv din sistem - și astfel ideile lor și adevărul curat nu au mai avut influență subconștientă asupra proștilor, care astfel continuă să creadă că trebuie să mă omoare și că sunt ceva rău. Iar eu sunt ținută izolată clar din 84 și toți mint pe față despre mine. Chinuită încontinuu peste 40 de ani. Întotdeauna la ”putere” se ridică numai minciuna și răul, spun ei, care par mai credibile și inteligente pentru o anumită categorie de oameni - puterea este de fapt puterea asupra proștilor. (eu nu cred așa ceva) Oamenii buni, cum ai fost tu, dacă nu sunt proști, sunt exploatați și închiși și torturați încă din copilărie și ceilalți prosperă. (poate nu toți oamenii buni și deștepți sunt exploatați și izolați și mistificați și omorâți) Nu mă doare deloc că ea e torturată sau omorâtă (au mai zis așa) - a greșit. Ce? A spus adevărul, oamenii masacrați nu trebuie să spună adevărul, oricât e de monstruos și nedrept. Nu e adevărat. Nu toți oamenii masacrați, numai ea.?! deci ce a greșit? De ce ea e altceva decât toți oamenii și de unde să fi știut ea? Nu are cum să aibă dreptate, nu sunt o excepție și adevărul e calea cea bună. Un fel de ”Așteptându-l pe Godot”. Toți proștii sunt înciudați că nu poți fi înlocuită sau că încă susții numai adevărul, după tot ce ți-au făcut. Tu ai suferit mai mult decât toți oamenii și ei încă nu au înțeles. Cine, ce? Te-au închis la balamuc și tu știai că nu erai nebună și că nu ai greșit nimic, ar fi trebuit să înțelegi. Ce? Erai conștientă cum te tortura mama ta de mică și țineai minte totul și știai că nu ai greșit nimic și ai fost numai binele și față de părinți și vedeai că toată lumea o tratează cu respect pe mama ta și pe tine te lovesc și își bat joc de tine, trebuia să înțelegi. Ce? Poporul nu poate înțelege adevărul, adică ce este maică-ta, și de aceea crede că tu ești altceva decât ești. Oare? Cei care știu că mama ta e monstru vor ca ea să trăiască și tu să mori și ca și ei vor toți proștii. De ce? Unii cred că tu ești monstrul, Cristina. Ei au devenit monștri fiindcă te-au f_t (??) și te consideră pe tine nebună, deși ești singurul om normal. Ei au diverse puteri magice și te disprețuiesc și vor să te omoare fiindcă tu nu ești ca ei. Tu pentru ei ești o ”încuiată” ca în Harry Potter și de fapt tu ești sursa puterilor celorlalți. Asta nu știu, dar ei nu rezolvă nimic omorându-mă. (O psihiatră stagiară, cu un aer teuton și care a ajuns la Bălăceanca, acum nu știu unde e - zicea că e anormal că încă țin minte lucruri din copilărie și din liceu - deci vroia să fiu idioată, proastă și fără memorie, e greșit, am fost un om bun și capabil, chiar și atunci.) 19.08.25 După vreo 2 luni, mobila mea - biblioteca nouă, încă goală, încă miroase oribil - ei au spus că din cauză că mi-au pus intenționat anumite substanțe otrăvitoare. Posibil, dar nu știu sigur, având în vedere tot ce mi-au făcut. Azi voi începe totuși să pun cărțile înăuntru. Și azi aceleași idei de zeci de ani. Nimic nou. Au început cu alte intrigi, adică țesătură de idei care, după cum speră ei, va duce la omorârea mea. De exemplu ei spun că oamenilor (proștilor) li s-a spus că tot răul e din cauza mea și acesta e unul din motivele omorârii mele, dar, când vor înțelege că și tot binele e tot din cauza mea, atunci mă vor omorî, fiindcă ei nu acceptă ca ”lider” un asemenea om - adică femeie, obeză, șchioapă și foarte săracă și izolată și respinsă de toți. Și băgată și torturată la balamuc și f_tă de toți. Deci ei au creat această supapă - idee - pentru ca în viitor să îi facă pe oameni să creadă că eu sunt principala cauză a binelui, adică a tot, și rău și bine, și astfel îi vor ațâța pe proști că trebuie să mă omoare, findcă ”nu corespund”, nu sunt de fațadă etc. Sau că nu fac față, nu sunt capabilă sau competentă, deci diverse minciuni, ei nu au de unde să știe așa ceva. Intelectualii foarte inteligenți, cum sunt eu, ei cred că trebuie omorâți dacă sunt nedreptățiți sau închiși la psihiatrie, cu atât mai mult dacă sunt închiși nedrept etc. Păcat că m-au torturat încontinuu, că aș fi rueșit să scriu ceva mai bun. Oricum, anul acesta au început să mă lovească mai rar și mai puțin puternic. În afară de faptul că sunt femeie și săracă, restul nu sunt din naștere și sunt datorate unor abuzuri, iar faptul de a fi săracă nu e din vina mea, ci din cauza celor care mi-au luat drepturile. Ei spun că e foarte simplu - și când eram copil m-au pus deoparte și m-au izolat fiindcă era clar că eram foarte inteligentă și oamenilor și familiei nu le-a plăcut de mine încă de când eram mică și au și mințit despre mine. La fel și ulterior, fiindcă oamenii inteligenți automat sunt lideri și cei care nu sunt vruți sunt omorâți. De fapt m-au îngrășat cu forța când eram copil. Nu știu de ce nu m-au ”vrut”. Nici când eram slabă. Ei spun că e clar ce am spus eu - m-au izolat și au și mințit între timp despre mine, ca să creadă lumea răul despre mine și să mă omoare. Ei spun că proștii cred că sunt ceva rău și eu de fapt sunt ceva extrem de bun. De-a lungul întregii mele vieți, toți s-au ”luptat” să mă lovească și să se dezvolte ei, ca să fie ei deasupra mea și să trăiască mai mult și să aibă respectul proștilor. Și să mă omoare. Fiindcă eram foarte deșteaptă, dar pe mine nu mă vroiau, pe alții da. Totuși, de ce? Din cauza părinților tăi, spun ei, care nici ei nu te-au vrut. În fine, nu prea înțeleg. De aceea nu mi-au lăsat nici strictul necesar ca bani, drepturile normale etc. Cei care trebuiau să recunoască adevărul despre inteligența și normalitatea mea nu vor acest lucru, astfel încât proștii cred că aș fi nebună și proastă, spun ei. Nu pricep ce înțeleg ei prin lider. Dacă e ceva intrinsec inteligențelor superioare, atunci ce motiv au să mă omoare? Minciuna, spun ei. Deci îi deranjează aparențele despre mine, sărăcia, lipsa piciorului și alte câteva - dar acestea nu prea contează în viața intelectuală și ar fi putut să nu fie dacă ei m-ar fi acceptat și nu ar fi mințit - de exemplu m-am născut săracă, dar aptă de muncă și meritam dreptul la muncă mai demult și aș fi avut bani mulți (salariul mediu net e scris pe net ca fiind de vreo 5500 lei și eu am pensie 1281 lei, deci chiar și salarul minim pare foarte mare pentru mine, normal că nu aveam nevoie strictă de așa mulți bani, nu am copii sau părinți de întreținut) și apoi aș fi avut pensie normală. Bunătatea, inteligența, capacitatea de creație intelectuală, fericirea etc. nu depind prea mult de factori externi, mai ales în cazul celor inteligenți, care își găsesc satisfacție a vieții și bucurie în foarte multe lucruri și astfel sunt mai rezistenți la boli și la lovituri din afară și se ridică deasupra altora și datorită emoțiilor pozitive și datorită intelectului superior. O conștiință curată, de asemenea, mai ades apare la oamenii buni și deștepți și e baza fericirii și motivației pozitive a vieții. Întotdeauna factorii interni, nu aparențele, contează mai mult în determinarea consecințelor, viitorului. Copiii inteligenți își fabrică singuri povești și jucării etc. Am fost lovită foarte puternic în inimă la începutul anului, cum am povestit, și apoi abia mă mișcam, a fost extrem de rău mult timp, abia mi-am revenit mai mult cu vreo 2 săptămâni în urmă - și eram în stare de treabă, fizic și intelectual, căci și munca intelectuală necesită inimă bună și eu meritam aceasta, ei mint că am fost nebună sau că sunt incapabilă; se pare că azi-noapte și zilele trecute mi-au lovit cordul mai mult, acum mi-e greu să mă mișc ca la începutul anului și transpir cu broboane la cel mai mic efort. E ceva în neregulă, am fost doar binele și chiar perfecțiunea, ar trebui să fie adevărul și mi-ar fi lăsat viața, eram în stare sigur de ceva bun. Ei au mințit clar că am fost nebună, sau poate și altceva și eu am fost izolată mereu, de aceea lovesc ei inima. Am fost ceva respectabil și foarte inteligent și, ca toți oamenii inteligenți - ceea ce încă se poate dovedi - nu am greșit nimic sau aproape nimic. Unii spun că recenta inversiune termică, de la caniculă la răcoare, este fiindcă m-au lovit cardiac în ultimele nopți. Nu știu. Femeia care mă omoară, spun ei, este cel mai scârbos și rău monstru al omenirii, este un om prost și extrem de rău, care a fost împuternicit să mă omoare; toți vor să mori din diverse motive, spun ei, poporul vrea să mori fiindcă au mințit despre tine și te-au f_t - e greșit, spun eu - alții cred că poporul mă omoară dintr-un motiv fără nicio legătură cu realitatea, doar fiindcă au fost mințiți că sunt altceva decât sunt.??? Toți au f_t-o, toți au mințit despre ea, nimeni nu vrea așa ceva. (adică ei de fapt omoară, nu vor ca acest om să trăiască, deși nu deranjează pe nimeni cu nimic și mereu a fost la fel). Mereu ați gândit așa, că nimeni nu vrea un om care a fost f_t, de 20 de ani și astfel ați lovit-o și f_t-o zilnic aproape de 20 de ani încontinuu, ea fiind și izolată complet. Între timp absolut nimeni nu s-a interesat cum este ea cu adevărat. Ați luat drept bună ideea că ea trebuie omorâtă. Deși lovită foarte violent continuu de 20 de ani, ea gândește tot corect și normal și a supraviețuit datorită inteligenței superioare și sufletului bun și frumos. Și încă vrea să trăiască și să facă numai binele. Nu a mințit nimic, a dovedit totul, începând să scrie povestea vieții sale nu de acum 20 de ani, ci de acum 12 ani, în 2013, când deja erau 29 de ani de când era torturată și închisă fără vină fiind, doar fiindcă familia și alții nu au vrut-o. Probabil că și atunci gândeați la fel, că nu o puteți accepta și că nimeni nu o vrea fiindcă ea e gunoi, fiindcă a fost f_tă de toți. Și apoi alți 20 de ani după moartea lui taică-su, care nici nu era taică-su, timp în care ați gândit iar că trebuie să o omorâți ca să mușamalizați totul sau fiindcă a fost f_tă și deci trebuie omorâtă. Astfel această persoană sintetizează din nou adevărul spus de mine, probabil cu intenția ca eu să par nebună în ceea ce scriu. Pretextele lor nu fac doi bani. Am fost în oraș, la Bucur Obor. Când m-am întors mirosea oribil la mine în cameră. De fiecare dată mă opresc în holul de la intrare și mă descalț și îmi curge apă șiroaie pe nas și pe obraji - transpir extrem de mult, și brusc - probabil e totuși ceva rău în hol, trebuie să fiu atentă neapărat să las ușa deschisă spre curte când mă mai întorc. În camera mea mereu pute înfiorător - ei spun că mereu mi se pune otravă, cel puțin când plec de acasă (aproape zilnic), ei profitând de faptul că mobila era oricum otrăvită și mirosea, dar nu chiar așa și sunt luni de zile de când am cumpărat-o. Acum e irespirabil, pute oribil și am mai pățit așa - la fel îmi făceau în oraș, au spus că au încercat să îmi dea cancer respirator, deși nu mai fumez de mai mult de un an și jumătate. În oraș îmi puneau și foarte mult praf și tot timpul ziceau că vroiau să mă omoare ca să nu înțeleagă proștii că nu am greșit nimic și că sunt foarte inteligentă. Pe drum câtre Bucur Obor m-au intersectat mulți străini - odinioară nu era niciunul, mai ales înainte de 89, și nu erau nici mașini și nici pietoni mulți, cel puțin în drumul meu nu ieșeau. Astăzi au fost mulți de tot - vorbindu-mi în ureche aproape, împingându-se în mine, în arabă, indiană sau ceva de genul acesta, erau și negri africani parcă, alții în ucraineană sau rusă, alții chinezi etc. Unii spuneau că străinii au mințit poporul român despre mine și reciproc, poporul român a mințit străinii despre mine - și că ei sperau ca oamenii să își dea seama de absurditatea și anormalitatea masacrării mele în acest mod. Oamenii sunt foarte proști, spun ei, niciunul nu a înțeles adevărul. Mai mult chiar, ei cred că tu nu ai spus tot adevărul și numai adevărul, nimeni nu te crede pe tine, ci pe cei care mint. Ei nici măcar nu au înțeles că tu nu ai greșit absolut nimic toată viața. Totodată, ei nu pot crede că sutn masacrată încontinuu din 84 și că așa a fost mereu. Mereu și mereu ies alții și alții în calea mea și toți sunt mințiți. Tu ești torturată zilnic și lor li se spune când ieși în oraș că acum, azi, foarte curând, te vor omorî sau incapacita, că vei paraliza, că nu vei mai merge altă dată în oraș, sau că acum te ”schimbă”, că acum e altă revoluție și astfel sunt prinși în plasă unii noi, care nu știau că tu ești torturată mereu și aproape zilnic și niciodată nu e ceva nou, din 84. Au fost mințiți și totodată s-au păcălit între ei, mi s-a spus des. Toată lumea vrea să mori, spun ei, fiindcă ei cred că astfel trăiesc ei mai mult. Bine, deci nu au dreptul să omoare, spun eu. Cum să fac să îi păcălesc, spune ea mereu, din moment ce mirosul e ceva așa clar și oricine vine în casă (la mine nu vine nimeni și nu au venit decât 4-5 persoane întreaga mea viață) ... ea mereu spune astfel de lucruri, adică cum să îi păcălească. Toate aceste fapte au fost mereu evidente și totuși e greșit să mă omorâți, spun eu, e complet greșit, din 84 vă aflați în eroare și eu nici măcar nu am greșit vreodată și era exclus să greșesc în viitor, indiferent de orice. A fost foarte clar încă din 84 că eram omorâtă și apoi v-au păcălit probabil că sunt ceva rău sau că am greșit ceva sau că sunt nebună și credeți că ”așa trebuie procedat”. E greșit. Unul din ei spune la fel, că și el a crezut în mod greșit în tinerețe, că moartea mea e singura soluție, și de fapt nu exista nicio problemă. Ei spun că poporul gândește greșit că (în primul rând poporul nu are cum gândi greșit, și nu există gândire colectivă în mod sigur) ei vor ca eu să fiu penitentă și să îngenunchez, adică să devin nebună și să mint că am greșit ceva, deși normal e invers, nu numai fiindcă nu am greșit nimic, ci și fiindcă am fost un om foarte bun și inteligent mereu și nu am uitat nimic și am iertat totul și am fost și maltratată sau lovită și izolată încontinuu din copilărie, deci peste 50 de ani. Nu vreau să îngenuncheze nimeni în fața mea. De ce să nu putem fi buni și normali toți? Cine ne obligă să fim altceva? Ei spun din nou că nu au ce face, sunt obligați să mă omoare, fiindcă, dacă nu știu cine înțelege adevărul, se duce dracului totul (expresie favorită a lor) sau îi omoară pe toți etc. ?! tu ești tot ce e mai bun, inteligența, binele, dreptatea, pacea, adevărul și multe virtuți pe care ei le venerează, și așa ai fost mereu, cum îți explici că întreaga lume vrea să mori? Nu am avut niciodată vreo idee că întreaga lume vrea să mor, asta e ideea voastră, nu am de unde să știu așa ceva. Unii proști cred și acum că trebuie să mă omoare fiindcă corpul meu nu e bun, când de fapt eu am contat ca minte, nu ca trup. E ora 9 și jumătate aproape, m-au chinuit la întoarcerea din oraș mai rău ca în alte dăți, ore în șir - mi-au înfierbântat aproape întreg trupul și mi-e rău de la arsură continuă dedesubt, în organele interne - și pieptul îmi arde și toată burta, de obicei nu e așa. Am zăcut în pat. În brațe simt mici ace care ard și dor ca o arsură. În bontul (piciorul amputat), ei mă înțeapă periodic, dar extrem de puternic, mă doare și capul din când în când, îmi arde și pielea feței și, cel mai rău, încontinuu, inclusiv acum, mă doare adânc în burtă, undeva unde nu m-a mai durut, în stânga, la miloc între linia mediană și lateral, supraombilical cu vreo doi-trei cm sau cam la același nivel. Nu m-a mai durut în trecut și acum, de câteva ore, inclusiv acum, încontinuu doare acolo la mijlocul burții, nu pe lateral, ca în trecut - ciudat. Ei scuipă deci iar că vor să mor. O oarecare greață, încă din oraș. Acum au început din nou să evalueze poezia și proza mea și jurnalul și memoriile mele în sume fantasmagorice în dolari și că ei toți vor să mor și mă omoară și din cauza acelor creații ale mele, pe care le vor vinde după ce mor, ca să profite alții de rodul minții și muncii mele reale. Sunt nebuni - îl las pe Dumnezeu să îi judece dacă mă vor vinde și după ce mor. Cei mai mulți oricum au spus că viața mea e numai suferință și durere dintr-un singur motiv - prostia și nebunia reală a unora, nu a mea. 20.08.25 Din nou am prins ideea că ei au angajat anumiți ”experți”, antrenați în acest sens, să îmi creeze cancer, să fiu distrusă. De aceea s-au băgat în burta mea cu durere ieri, par ei să spună. Ei spun că li s-a cerut să distrugă un om bolnav psihic și au constatat după puțin timp că sunt perfect normală. Singurul motiv pentru care niște oameni răi vor să te omoare este faptul că au mințit despre tine, spun ei din nou. Vă doresc zi binecuvântată și bucurie și noroc! 21.08.25 Azi am pierdut-o pe Flocoasa, una din pisicile mele. Era bolnavă de mult timp, dintr-o iarnă când încă nu aveam bani (încă nu vândusem apartamentul meu) să o tratez și a răcit rău, fiind ger mare. Avea vreo 7 ani - a venit acum vreo 6 ani cu puii ei la mine. Ei spun că mă vor chema în instanță, acuzându-mă că am atacat reputația nu știu cui. Repet, nu am făcut niciun rău, adevărul vindecă și e ceva frumos și bun, numai minciunile fac răul, așa cum de exemplu m-au chinuit pe mine și totuși spun mereu că vor să fiu omorâtă prin izolare etc. Cu ce dăunează câteva adevăruri rele despre unii oameni, care poate chiar sunt ei răi? Înseamnă că există - oare există - unii cărora le pasă de dreptate sau de cine e ticălos sau vinovat de ceva grav, pentru a preîntâmpina ceva încă și mai grav? Înseamnă oare că aceia nu vor de fapt să omoare omul perfect bun și nevinovat, cum am fost și eu, chiar dacă vi se pare incredibil că am fost torturată de mică, deci 50 de ani și încă pot dovedi că sunt un om normal și am fost mereu. Înseamnă că crima făcută de acei oameni răi asupra mea, pe care eu probabil am notat-o în memoriile mele, este ceva destul de grav (nu știu exact la ce se referă), încât ei mă amenință cu chemarea în instanță și poate aceeași teamă de omul bun lovit de mai multe mii de ori, în mod sigur, cu violență, a dus la lovirea și otrăvirea mea și izolarea mea dinainte să mă apuc de scrierea acestui blog. Oameni buni, vă rog în genunchi, dacă puteți trimiteți mai departe, către buni gânditori, tot ce am scris - linkul spre aceste blog și spre celelalte ale mele, pe blogger și pe wordpress. Sunt unii care spun în engleză că sunt shit. Nu sunt shit nici creațiile mele, nici eu. Stau în genunchi din nou în fața dvs. și mă rog și mă rog și lui Dumnezeu, dacă există, să mijlocească între mine și dvs. toți. Poate merit și eu o șansă, am fost un om cristalin, limpede și binele perfect. Am fost obligată să scriu tot adevărul, la aproape 30 de ani de când au început să mă chinuiască, căci au început în 1984. Nimeni nu a vorbit cu mine, decât, extrem de puțin, unii psihiatri, dar numai și numai dacă eram torturată cerebral destul de rău ca să fiu închisă la psihiatrie integrată în rolul umil de pacient (cel puțin temporar)- unii spun că făceau așa ca să se asigure că mă retrogradează intelectual ca să mă poată călca în picioare după internare, ca să mă integreze sub papucii lor etc. Oricum, dacă nu aș fi scris, ei m-ar fi omorât sigur, ceea ce e greșit. Mi-am făcut deci datoria să scriu tot adevărul În locul meu ați fi făcut la fel, observând că și alții suferă dacă eu sunt lovită (eram tânără) și oricum eram și izolată de zeci de ani - fiind om normal, deci era normal să comunic adevărul ; pentru numele lui Dumnezeu stați singuri măcar 10 ani și apoi veți înțelege - și mai eram și torturată hidos în blocurile mele, în ghetourile bucureștene. Ei spun pe mintea mea că oamenii și acum vor să mor, numai fiindcă au mințit despre mine, nimic altceva, deci eu am fost, în plus, după toate câte au fost, și calomniată, eu nu am calomniat pe nimeni, dar ei da, în multe feluri, nu doar prin minciuni psihiatrice. Era evident că eram un om foarte blând și fericit și bun - nimeni nu ar fi crezut că eu calomniez pe alții. Nu am făcut nimic rău. Ei spuneau adesea că eu trebuie să înțeleg că eu sunt singurul om care a suferit vreodată și mereu va fi așa, chiar și după ce mor eu șamd. Nu e nevoie de așa ceva, un om perfect nevinovat și bun - dar izolat - nu trebuie chemat și chinuit și în instanță (underground), după tot ce a fost. Ceea ce am scris e chiar ceva luminos, bun, e frumos uneori și cred că veți înțelege cum am fost eu fericită. Ei zic că toată lumea vrea Europa, nimeni nu vrea ceva ca mine? Ce legătură are Europa cu viața mea sau cu mine?! Europa în sens politic, presupun, ca entitate bine organizată politic și economic. Eu sunt om, unul din cei buni și deștepți de mult timp, nu am legătură cu nimic de politic gen ”Europa”. Eu am ținut foarte mult la oameni, și încă port în suflet ceva frumos, dumnealor nu la mine. 22.08.25 Am fost iar în București și era vremea bună când am plecat și apoi pe drum iar a intrat femeia aceea monstruoasă și alții și iar au făcut caniculă, lovindu-mă - e greșit, nu e din vina mea - una spune iar și iar că poporul nu mă vrea și de aceea ei toți vor să mor și lovesc încontinuu, pentru că următoarea care urmează după moartea mea va fi vrută de popor și astfel totul va merge mai bine, inclusiv clima. E greșit, puteau să mă accepte, putea fi adevărul, nu au niciun motiv să nu mă vrea. DAcă va fi următoarea probabil că va fi la fel, un fle de repetare a crimei. Ei spun că așa este, că au fost mințiți toți, dar nimeni nu vrea să fie adevărul și toți vor ca lucrurile să rămână așa cum sunt acum și eu să fiu omorâtă.?? Ei zic că întotdeauna au crezut că sunt mai multe (mai multe ce?), și întotdeauna am fost numai eu și întotdeauna va fi numai una, e imposibil altfel. Poate au dreptate - fiindcă fiecare om e unic, fiecare om, mai ales cei inteligenți, e o stea. Pe drum, la ducere, am avut durere în bandă în burtă, ceea ce știu că e ceva rău, parcă cancer pancreatic sau altceva foarte grav. E prima oară sau a doua oară în viață când am această durere (parcă a mai fost o dată mai demult). Ei zic că eu am fost un om masacrat din copilărie și prin urmare ei trebuie să mă omoare - e greșit, ar fi putut să mă accepte, nu eram tarată psihic sau distrusă astfel ca să facă ei pe hingherii sau gunoierii. Pe drumul de întoarcere iar au intrat cu durere în burtă în același loc unde au intrat acum 2-3 zile când am fost la Obor. Simultan, atunci au lovit extrem de puternic în bont - de obicei ei nu lovesc în bont așa putrernic. Atunci au zis că ”nu mai poate fi stopat” cancerul meu, ceea ce ei au zis de fapt, în diverse moduri, de 15 ani poate, deci nu era așa. Au zis adesea că ei au plătit experți să mă distrugă, să îmi dea cancer (folosindu-se de otrăvuri sau nu), să lucreze la cancerul meu etc. Repet, nu trebuia și nu trebuie să fiu omorâtă și într-adevăr am avut toate virtuțile pe care, aparent, oamenii le respectă, și nu am greșit nimic. E păcat că faceți așa ceva, am mai spus. Femeia aceea monstruoasă a intrat iar azi, cu încă câțiva, mințind că alții lovesc în mine și fac caniculă ca porcii, și de fapt ea lovea, nu alții, ea iniția, ca aproape întotdeauna, lovirea mea și ura celorlalți. Sau, cum face de multe ori, spune lucruri de bine sau adevărul despre mine,dar, în realitate, tot ea lovește în acele momente și îi înhață de unii proști care cred binele și adevărul în plasa ei. Vă avertizez din nou - nu vă lăsați înșelați de știu eu ce idei în gând despre mine - eu nu vorbesc în gând și nu am pe nimeni și nimeni nu a vorbit cu mine toată viața și nimeni nu a fost de partea mea vreodată. Femeia aceea e foarte vicleană și rea, nu eu, și profită de pe urma necazurilor mele și nedreptății asupra mea. Ei zic că toată lumea crede acel monstru și pe mine nimeni. Adevărul curat despre mine e probabil numai ceea ce am scris eu. 23.08.25 Am fost iar în București. Îndată ce am plecat a intrat una rea peste gândurile mele, iarăși cu ideea că nu doar proștii, ci și medicii, au fost ”îndobitociți” că trebuie să fiu omorâtă. Că familia mea a reușit acest lucru monstruos al mințirii despre mine a lumii întregi (?). Medicii, care ar fi trebuit să recunoască adevărul despre mine, spuneau ei mai demult. Alții spun că ei nu pot recunoaște adevărul, fiindcă, dacă ei recunosc adevărul, se întâmplă o mare nenorocire, adică sunt ei omorâți (de ce cred ei asta?), prin urmare mă omoară pe mine, ceea ce nu înseamnă nenorocire. La întoarcere, în autobuz, ea a intrat iar cu ideea foarte des repetată de ea, anume că ”ea (adică eu) nu are voie să...” - ea spune așa des când mă aflu alături de alți oameni în mașini, ca să dea impresia că eu greșesc ceva și lovesc oamenii pe stradă când de fapt ei lovesc poate, nu eu, sau în autobuz - în realitate eu sunt cea lovită de oamenii simpli și uneori acest lucru se poate observa, deci aș fi avut dreptul să mă apăr, fiind în legitimă apărare, dar eu nu am lovit absolut niciodată pe nimeni, întreaga viață și nu aș lovi niciodată. Altul a spus, tot ca adesea ”cine dracu i-a dat puterea?!”. Nimeni nu mi-a dat nicio putere niciodată. Ei mi-au explicat mai demult că eu am fost ținută cu forța în închisoare aproape exclusiv între proști și nebuni întreaga viață și toată viața nu am avut nicio relație cu vreun om mai inteligent sau cultivat. (în afară de Irina V, foarte demult și doar puține dialoguri cu ea, sau prin câteva scrisori, dar numai când eram sub tratament dur, deci nu puteam să mă exprim și nici să scriu bine) Între timp, fiind eu izolată, proștii au fost mințiți că aș fi ceva rău sau nebună sau proastă și totodată ceva politic, deși eu nu am fost decât un intelectual între proști. Nu am avut nicio legătură cu politica și nu voi avea niciodată, în afară de înțelegerea filozofică a acestui aspect și de legătura intrinsecă psihicului oricărui intelectual și om cu acest lucru. Ei spun că absolut toate geniile care rămân între proști sunt omorâte. Ei spun că în România - și în restul lumii, dar mai ales aici - numai cultura politică are întâietate sau importanță și proștii cred că acest sistem de gândire politic, cu teoriile și jargonul lui, cu toată oficierea prin reprezentanți și mass-media e mai important și mai inteligent decât alte lucruri și că restul culturii - celelalte minciuni artistice sau științifice, care vrăjesc oamenii în alt mod, ar fi mai puțin importante - era cât se poate de normal că eu eram înclinată spre restul culturii. Ei au ideea că aceia care gândesc în sens politic, care produc idei politice, sunt mai utili, mai necesari etc. Deci ei nu pierd nimic dacă mă omoară pentru a sprijini minciunile politice ca pe un fel de hipnoză colectivă,cum au făcut mereu. Nu e așa. E normal că proștii sunt prinși mai curând în rețeaua gânditorilor poilitici, care le dau astfel o viață publică și participare și impresia că ei schimbă ceva în mai bine în viața tuturor - la fel cum face și religia și alte activități culturale. Dar toți se află și în rețele de gândire științifică sau filozifică. Unii mă consideră proastă fiindcă eu nu m-am culturalizat politic, dar nu au dreptate. Apoi iar au intrat cu ideea că prostimea nu mă vrea, deși așa ceva e absurd, nu au de ce să nu mă vrea și ei nu cunosc absolut nimic despre mine. Altul cu ideea că eu nu gândesc nimic, cum pot eu conduce totul? au mai spus așa de mai multe ori, nu știu de ce cred ei că eu conduc totul și nici de ce cred ei că eu nu gândesc - eu nu vorbesc în gând fiindcă nu am cu cine și ce și nu sunt nebună, dar normal că gândesc, ca toți oamenii inteligenți, subteran, în gânduri care se pot traduce ulterior în cuvinte sau alte semne și simboluri, imagini etc. La un moment dat m-am așezat pe o bancă și a intrat ea din nou, fiindcă mi-era sete mereu și foarte greață (deși nu am mâncat azi) - cu ideea ce bine e că în sfârșit e bolnavă, (datorită otrăvurilor administrate). Normal că dacă mă cunoșteau nu se bucurau că sunt bolnavă. Am fost un om foarte inteligent și încă pot dovedi că sunt binele și om foarte inteligent și deci nu puteam fi proastă sau rea sau nebună și nici nu puteam să greșesc ceva. Dar acea femeie și altele, din câte mi s-a spus, au vorbit porcării și i-au păcălit pe proști că eu gândesc acele lucruri etc. Au intrat din nou cu ideea că ”și în afară de faptul că a supt p...unui porc, nimic toată viața?” Ei spun că acel act sexual pervers, oral, este motivul pentru care proștii m-au condamnat la moarte, deși de fapt nu sunt vinovată și erau 10-15 motive importante și fusesem monstruos torturată deja 10 ani, de părinți, de psihiatri, de vecini etc. - am povestit absolut totul. Ei spun că din această cauză mereu ies oameni pe stradă și își ling buzele când trec pe lângă mine - nu știu sigur asta, lucrul acela s-a întâmplat foarte demult în viața mea, cu peste 30 de ani în urmă, și a fost oarecum o înscenare și un pretext. Poate ei își ling buzele că sunt canibali și se gândesc la gustul grăsimii mele sau altceva. Nu știu de ce. Unii spun că chiar faptul că am supt p... acelui om este o dovadă că nu am avut pofte sexuale sau vicii sexuale, neavând nicio plăcere sexuală în afară de cele de la distanță întreaga viață. De asemenea nu am avut nicio relație sexuală, nici pofte și nici vise de așa ceva. E posibil ca unii oameni răi să fi mințit despre mine lucruri sexuale, fiindcă se știe că proștii și oamenii inculți sunt impresionați de așa ceva, ca și de politică și trag de droguri și țigări sau băutură. Unul îl imită pe vărul meu și spune din nou, ca și alții în trecut, că ”ai înțeles că e numai ea? ai înțeles ce căcat?” fiindcă erau unii care credeau că sunt mai mulți oameni cu mine sau că am sprijin - nu au fost decât acești câțiva monștri care vor să mor și mint și mă lovesc. E spun că e logic că absolut toată lumea vrea să mor, ca să nu fie obligați să recunoască adevărul, fiindcă am fost măcelărită încontinuu și extrem de oribil întreaga viață. E greșit și e ceva rău, normal era să fiu acceptată, cum ziceau unii mai demult, am fost un om de valoare și fără greșeală (sunt conștientă că am explicat și spus acest lucru de foarte multe ori, îmi cer scuze pentru repetare, dacă v-am supărat). Azi m-au lovit iar în ochi cel mai mult și în cap - acum au idei că dacă reușesc să mă orbească, după aceea va fi ușor să mă radă și să mă omoare. Alții - că unul din nepalezi/indieni etc. (erau mulți azi în calea mea) mă va omorî în viitor direct pe stradă, fiind plătit și îndobitocit și ăla. Nu știu, nu cred aberațiile lor niciodată. Priviți cu atenție - evident am fost masacrată oribil zi de zi în ultimii 20 de ani și evident nu am avut nici cea mai mică greșeluță - se poate încă vedea și dovedi că nici înainte de acești 20 de ani nu a fost altfel, ei mereu au lovit și eu nu am greșit, dar, normal, abia în anii maturității am înțeles totul - la început eram tânără, normal că nu aveam ideație politică, fiind un om prea inteligent pentru așa ceva, dar eram ca și proștii, adică încă nu înțelegeam viața și societatea; abia la 35 de ani am început să înțeleg, era imposibil mai devreme, nu aveam de unde să am informații. Ei spun că trebuie să înțeleg că trebuie să mă las omorâtă, fiindcă sunt o rușine a poporului român, fiindcă am fost geniu și ceva extrem de bun în cele mai mici detalii, dar oamenii au mințit mereu despre mine și m-au f_t toți, deci trebuie să fiu omorâtă deși sunt complet nevinovată, pentru a menține reputația unor oameni care m-au lovit monstruos și crud și care mint ca porcii despre mine. Consider că nu au dreptate. Unii idioți cred că eu am avut legătură cu nu știu ce război și nu e adevărat. Alții cred că întreaga politică, a lumii întregi adică, e doar o minciună despre mine sau că eu sunt țap ispășitor politic din copilărie.(?!) Și de aceea vor să mor - dar e greșit. A fost într-adevăr vizibil că am fost izolată nu doar de 20 de ani, dar clar în ultimii 20 de ani, fiind om bun și fără să fiu nebună. A fost pe față modul în care m-au agățat și m-au scuipat și lovit pe stradă aproape zilnic, modul în care vorbeau în prezența mea, deși nimeni nu a vorbit cu mine direct. Modul în care uneori blocau străzile când ieșeam afară cu mări de mașini pe 6 benzi și modul în care copiii și tinerii își băteau joc de mine etc. etc. Evident zgomotul, uneori zi și noapte, în blocurile unde stăteam. Otrava nu a fost chiar evidentă, dar uneori era clar în taxiuri și troleibuze și uneori era clar și mirosul pe casa scării - și era evident că făceam des curățenie și ei îmi puneau praf mult și altele și mi-au stricat covoarele deși mă descălțam mereu etc. Ei spun că, din cauza acestor oribile greșeli ale lor, au inventat, de când eram mică, tot felul de minciuni, culminând cu concluzia că trebuie să fiu omorâtă fiindcă sunt ceva rău și eu am fost numai binele. Ei spun că idioții nu cred nici măcar că am fost otrăvită și este exclus, normal, ca ei să recunoască așa ceva - în fine, oricum mă puteau accepta, nu trebuiau să mă omoare, chiar dacă despre otravă nu recunoșteau. Proștii nu cred nici măcar adevărul despre mama, fiindcă ea a fost extrem de monstruoasă, lovindu-mă monstruos și incredibil încă din copilărie (chiar și în prezent încă se mai vede) și oamenii nu mă cred și nu mă respectă, dar pe mama da, fiindcă au mințit încă de când eram mică și apoi eu am fost izolată și fără drepturi - și multe alte lucruri trebuie ascunse, prin urmare eu trebuie să fiu omorâtă. De aceea m-au izolat complet în mod evident etc. Cu atât mai mult, fiind eu un om extrem de inteligent și bun, trebuie să fiu omorâtă, pentru ca lumea să nu înțeleagă că ei au greșit, și eu nimic.?? nu au dreptate. Au început din nou să mă lovească una dintre ”iele”, spunând simultan că ea moare, ca să creadă proștii că eu spun că mor etc Ei spun din nou, a nu știu câta oară, că eu sunt singurul copil (copil inteligent, din câte au mai spus) care este măcelărit și izolat și lovit încontinuu, și, în timp ce mie mi se ia totul și sunt torturată, celorlalți copii li se dă totul și sunt respectați etc. Acest lucru nu are nicio importanță și e un delir aberant. Da, poate că am fost dintre cei mai nenorociți copii nedoriți de mamă, dar nu contează deloc și nu era necesar să fie așa. Nu este nevoie ca în România să existe, fie și doar unul, un copil masacrat, nedreptățit etc. Nu e necesar acest lucru nici pentru ca altor copii să li se ”dea” totul. Important e ceea ce face și este un anumit om, nu faptul că el nu a avut noroc din naștere. Sunt nebuni, aiurează - important e că nu mai sunt copil de mult timp și am devenit de mult timp un om bun și fericit și, în ciuda torturii din ultimii ani, am reușit încă să mă dezvolt intelectual și am scris câteva lucruri bune și frumoase (ei spun că 1 la mie, nu la sută, din ce am scris, e rău și pentru acel 1 la mie ei m-au respins, eu nu cred așa ceva, sunt câteva lucruri mai puțin bune sau frumoase, dar evident numai fiindcă eram monstruos torturată). Eu sunt evident încă și acum ceva frumos la suflet și foarte bun și încă sunt un om inteligent și mă pot dezvolta, asta contează, prezentul în primul rând, nu contează că am fost unicul copil masacrat și că celorlalți li s-a dat totul și mie mi s-a luat. Eu nu sunt măcelărită și nici nu sunt copil la modul etern, așa cum spun ei mereu, nu știu de ce. Am depășit, prin intelectul bun, acest gen de sacrificii. (Asta îmi amintește de Lucia (tot Lucia) Șerban care a spus când eram în liceu că numai atunci mai puteam și eu să mă bucur de viață și să citesc, că mai încolo nu voi mai putea, ca și cum plănuia sau știa ceva despre un plan de a fi eu masacrată. Nu am bănuit nimic, nici acum nu știu ce știa. Unii spun că familia aceasta are foarte mulți bani fiindcă m-a vândut pe mine (? ei oricum aveau încă de când eram mică). Alții spun că ei au păcălit-o pe mama că eu sunt ceva rău (sau invers) sau că trebuie să fiu sacrificată pentru scopuri politice sau că mama este vasală lor, servitoarea lor, și că ei i-au promis totul dacă mă omoară etc. Alții spun că acest văr bogat al mamei ar fi tatăl meu biologic. (mama spunea sau inventa că el avea o iubită la farmacia Ana Maria). Alții spun că el este chiar Ovidiu, spiritul din antichitate, în regresie în diverse reincarnări (în fecioare sau copii cum am fost eu) sau altminteri. Alții spun că soția lui și el au complotat să mă crească ca să fure totul de pe urma inteligenței mele pentru fiica lor legitimă, pentru ca ea să aibă totul și de aceea mi s-a dat numele ei - sau că, invers, ea e doar un fel de apărare și mască a mea și de aceea i s-a dat numele meu.) Nu. Chiar dacă era așa, important e binele și adevărul în prezent, important e ce suntem - și eu și ea - oameni maturi și nu are importanță ce au vrut părinții noștri legat de noi, și nici ce am suferit, ci binele și frumosul și inteligența pe care le avem în prezent și iubirea și ceea ce putem crea sau gândi sau munci și iubi acum. Au început iar pentru proști să mă lovească cu ideea că toată lumea o vrea pe Monica, verișoara mea și de aceea mă omoară, de parcă ar fi vreo legătură, mă cred proastă, ei atentează la viața mea, dar asta nu înseamnă că asta e necesar pentru ca Monica să trăiască sau să aibă nu știu ce putere pe care ei o vor, sunt nebuni sau proști care cred că eu sunt nebună. Mama ei a făcut aseul și ștefan gheorghiu. Ea aseul. Totuși, unii oameni cred că diverși politologi și alți gânditori, care au creat toată politica, sunt mai deștepți și tuturor le place invenția lor, gândirea lor care creează locuri de muncă, birocrație etc. etc. și totodată, în sens josnic, pentru proști, minciunile politice din cadrul întregului sistem și întregii vieți politice din lumea întreagă (care are și un vârf intelectual) se bazează în ultimă instanță pe minciuni despre mine și pe uciderea mea, deci este necesar ca eu să fiu omorâtă, și între timp torturată, izolată etc. Ei cred că orice aș fi reușit eu să creez sau să gândesc - fizic sau intelectual, prin gândire și meditație sau prin artă etc. e mai puțin valoros decât aberațiile politice și gândirea unora în acest sens. E greșit, repet, să mă omorâți.(Camil Petrescu, scriitorul, introduce personajul Ștefan Gheorghidiu legându-se de numele lui Ștefan Gheorghiu omul politic, iar Lucia Șerban avea numele de fată Petrescu, pentru a se lega astfel de scriitor și de mine și de alte lucruri, așa e întreaga cultură, o rețea psihosocială, bazată pe creiere și totodată pe fier și pietre și materie vie de orice tip etc. Bineînțeles că înseamnă mai mult decât politica). Ei au zis adesea că ei nu pot accepta un om care a fost așa monstruos masacrat întreaga viață, că toată lumea crede că aceia care sunt acceptați de mici și au bani de mici și sunt respectați și iubiți și lăsați în pace, ba chiar lăsați să aleagă diverse lucruri în viață, sunt mult mai buni și capabili decât un geniu persecutat de mic etc. Că ei cred că aceia doriți, spre deosebire de mine, sunt oameni pozitivi și sanogeni în societate, iar eu aș fi un om dăunător și aș răspândi răul, de aceea ei vor să mă omoare. Ei răspândesc răul, nu eu. Nimeni nu m-a evaluat, nimeni nu a vorbit vreodată cu mine, am fost mereu un om pozitiv și bun și sanogen. Trăiesc cu bucuria de a trăi, în ciuda diverselor torturi și nedreptăți, și țin la viață și la oameni și la tot ce e bun. Sunt om normal, gândesc corect și normal și tot ce am scris e adevărul – în cazul în care credeați că am inventat ceva sau că sunt nebună și că delirez. Sunt conștientă că am folosit des sintagma ”un om” și am fost mereu un om Lucid. Alții, obsedați de putere în societate, spun că ei vor să mă omoare fiindcă au înțeles că tot ce am scris eu e adevărul, un adevăr prin care proștii sunt mințiți și adormiți și astfel ei au înhățat totul, eu le-am ”dat totul lor pe mână” și ei mă omoară ca să domine ei totul cu ceea ce au furat de la mine, adică ei vor să mă ”înlocuiască” fiindcă am fost un om inteligent, să prospere în umbra mea ca niște paraziți și uzurpatori, incapabili ei înșiși de gândire creativă, de bunătate și frumusețe sufletească etc. Ei zic că încă de mică, toate necazurile mele au fost numai și numai din cauza inteligenței mele remarcabile și astfel eram vânată și consumată și folosită de diverși oameni fără scrupule, eu fiind singură și săracă mereu. O fi fost poate și așa ceva, dar nu mai contează! În timp ce scriam toate acestea, au intrat iar cu dureri în cap și în restul corpului, și junghiuri și au făcut căldură iar afară și m-au scuipat cu diverse lucruri, pentru ca să exulte în final, ca de atâtea alte ori, că au reușit în sfârșit să mă ”rupă”. Ei cred de foarte mult timp și că trebuie să mă tortureze zilnic ca să mă ”rupă” mereu și în realitate nu trebuia, am fost un om perfect mereu. Am încercat adesea, după cum ați văzut, să nu mai intru pe internet deloc, fiindcă această conexiune cu mass-media mă distruge - ei intră în mine sau în calculatorul meu și astfel ei lovesc mult mai puternic și e rău și greșit, am fost un om nevinovat și foarte inteligent. Ei în mod evident profită de necazul meu și mint că sunt nebună și deci ei au dreptul să facă orice - bineînțeles că, find un om deștept, nu sunt impresionată de fleacuri de mulți ani, dar ei se folosesc de foarte multă tortură și multe necazuri și izolare totală și diverse renghiuri urâte pe care mi le joacă, cu scopul de a mă trage de limbă și a mă face să scriu adevărul pe internet - ceea ce nu îmi aduce vreo ușurare, căci nimeni nu a comunicat cu mine, ba chiar mint toți indirect că sunt nebună, deși ”v-am dat totul pe mână” și evident am fost binele și adevărul. Nu numai că nu mă ajută, dar astfel, dacă intru pe internet, ei intră pe fluxul meu nervos și au posibilitatea să mă rupă și să mă lovească mai tare, mai simplu. Acum ies cu certitudine de pe internet cum am mai promis în trecut de mai multe ori, și nu voi mai scrie nimic, indiferent de tortură sau abuz (și va fi probabil ceva monstruos) și orice vor spune ei, oricum mă vor lovi - în felul acesta mă voi proteja oarecum, și oricum dvs. nu vreți să mai fiu pe internet, evident am scris totul clar și am dreptate, dar sunt lăsată complet în ghearele unor monștri. Toată suferința asta, mai ales din ultimele săptămâni, vi se pare că ar fi boală psihică fiindcă v-au mințit așa și fiindcă eu am scris iar aceleșai și aceleași idei și adevărul, ca întotdeauna. Aveți impresia că nu am dreptate sau că sunt un om slab, sau că am delir de grandoare, fiindcă v-au mințit așa. Voi reuși în curând să ies de pe internet. 24.08.25 Doar câteva minute, notez aici o idee a lor de azi, care nu a mai fost în trecut. Nu intru pe facebook, cum am promis și cred că nu voi mai intra nici aici de mâine, deloc. Spuneam ieri că ceea ce contează e valoarea mea actuală ca om, în prezent, chiar dacă am fost binele și în trecut, mereu. Ei spun că proștii și acum, în prezent, cred că eu aș fi ceva rău, nu doar în trecut. Afară a fost un cer excepțional, albastru intens și cu nori foarte albi, care mergeau în două direcții diferite, pe două planuri diferite - m-am delectat privindu-i cu ochelarii de soare în adâncime, în relief, și era superb, vedeam clar distanța dintre cele două straturi, era fascinant. În special fiindcă unul din straturi se deșira în mod vizibil în fuioare subțiri. Mama a fost cu mine în curte și a zis iar despre ”trandafirul Baccara” din curte, o idee pe care o repetă chiar de când eram copil. Și aici în Voluntari a mai zis de vreo 2 ori. De asemenea a zis din nou că e o "lumină ciudată", filtrată prin nori și că e frumos, a mai zis acest lucru de mai multe ori. Față de mine, mama e ca o jucărie care repetă același program din când în când. Și mai și cântă, adică vorbește mereu cu un ton cântat, fals, cu mine (ei zic că ea vorbește așa ca să mă trateze drept nebună). Afară i-am reproșat (din nou) că mereu repetă aceleași cuvinte și că vorbește cântat, fals. Și ea mi-a reproșat des că eu vorbesc cu o voce ”rocă”, deși vorbeam normal și cu vocea mea adevărată, fără să cânt adică. Azi pe la 10 și ceva ea a vorbit la telefon cu voce tare cu chiriașul și m-a trezit din somn. Cu el și cu alți oameni ea vorbește în general, aproape cu toți, pe un ton de voce normal, fără să cânte și nu repetă mereu aceleași vorbe. Și eu nu am și nu am avut pe nimeni altcineva. Ei zic iar că mama nu știe nimic, dar oamenii cred că ea e deșteaptă și eu proastă. Și ce dacă? Nu are nicio importanță. Unii ziceau azi că inteligența mea, care s-a dezvoltat de-a lungul vieții, a fost motorul care a propulsat și susținut dezvoltarea întregii civilizații de-a lungul vieții mele. Normal că și eu cumva, puțin, dar nu am motive să cred că eu am fost unicul sau cel mai important ”motor”. Ei zic că oamenii sunt proști, că au înțeles că sunt foarte inteligentă, dar vor neapărat să fiu proastă, și lovesc monstruos în mine și în capul meu, sperând că mă vor controla (credeau că mă controlau în copilărie), având o nostalgie fără motiv (zic ei) pentru anii 70, când eu eram copil și nu la fel de inteligentă, deși în mod real nu a fost mai bine atunci decât acum. Nu știu. Mai pun totuși o dată pe facebook această filă de jurnal, ultima oară. Pe tine te-au eliminat complet, spun ei, și toate sensurile și valorile există numai între ei și prin ei, ceilalți intelectuali. După masa... au început din nou, cu aceeași veche idee - că niciun om ”bun” nu poate să creadă că o mamă - respectiv mama mea - poate să fie așa monstruoasă și să își masacreze așa monstruos copilul încă din fragedă copilărie, un copil așa bun și frumos și inteligent și cuminte și iubitor etc. și de aceea lumea toată crede că eu am inventat tot ce am scris și că sunt nebună. Este prea târziu să recunoaștem adevărul despre această poveste, spun ei, așa cum spuneau și acum 15-20 de ani, deși atunci nu era prea târziu, chiar pentru ca să mă afirm ca persoană, ca intelectual, și nici ca să fac studii sau să muncesc sau să scriu ceva frumos - nu, categoric, atunci nu era prea târziu și tot așa spuneau, că e prea târziu. A venit Alexandru, prietenul Mădălinei, a intrat ca o vijelie și nici nu m-a salutat. Unii spun că unii oameni au preferat să moară decât să fie ”târâți în josnicie” asupra mea de către mama mea monstruoasă. Ei spun că oamenii din jurul meu și familia care m-a masacrat, chiar și vecinii, care și ei mă țin izolată și poate că mă lovesc sau mint despre mine indirect, prin diverse înscenări, reprezintă puteri politice străine care au mințit poporul torturându-mă pe mine, ca și cum eu eram nebună sau ceva rău, în special mama și alții, care reprezintă jocul porcos al unei puteri politice numită Franța. (? nu cred sau oricum nu știu) De aceea furiile indescriptibile ale mamei, orgoliile ei monstruoase și ura față de mine și ideea recentă, dar veche, că e de râsul lumii și nimeni nu poate crede că ea e mai proastă ca mine, așa ceva e imposibil, deși eu nu am insinuat nimic. Toate acestea ea le proiecta asupra mea de când eram copil, ca să creadă proștii că eu spun sau gândesc aceste lucruri, răul ce era de fapt mama și ulterior și alții. Unii spuneau că eu sunt omorâtă fiindcă Franța nu vrea sau nu poate să o lase pe mama de izbeliște, nu vrea să renunțe la mama sau să o scoată din ”joc”, fiindcă puterea lor, adică reprezentanții lor din România, se bazează pe minciuni despre mine și pe masacrarea mea etc. Iarăși deci ideea lor veche că toți străinii din România sunt un fel de actori care joacă teatru că sunt chiar mai proști și mai porci decât sunt în mod real, pentru a păcăli poporul român, adică pe proștii din România, și ei au în acest fel putere politică în lume, stăpânind proștii și nebunii din România. (? - și acesta poate fi delir) Oricum mama a fost evident de când eram copil un om rău mereu, bădăran, josnic și vulgar, violent verbal și fizic, deși eram copil, lipsit de cultură și interese culturale etc., și asta era poate credibil, fiindcă ea afirmă că era fată de țăran și oricum nu a studiat în vreo facultate, eu nu știu sigur ce era, că nu trăiam când s-a născut ea, și am văzut că unele familii pot fi false și compuse din oameni neînrudiți prin sânge. Cât am trăit eu, ea nu prea a citit - mai deloc - de când eram copil, dar totuși în mod surprinzător (poate îi șopteau unii în gând, dar eu nu știam atunci că așa ceva e posibil, sau poate că a trăit mai multe vieți, ceva ce eu nu cunosc) ea știa anumite lucruri, adică părea doar poleită cu anumit damf de cultură, mai degrabă aceea pentru oameni mai naivi și lipsiți de gust - la fel cum ea părea în tot ce era, un fel de padam-padam al unei femme fatale cu haine ieftine. Ei spun iar că eu am fost măcelărită atât de monstruos, încât e exclus ca ei să recunoască adevărul (și trebuie să mă omoare) și, din păcate, exact la fel au spus și în urmă cu 10 ani și de atunci tot ei m-au masacrat și mai înfiorător - acum simt iar greața, destul de profundă, rea, probabil de la otrăvuri, dar repet, chiar dacă e prea târziu acum, a fost greșit să mă omorâți și pînă nu de mult nu era prea târziu. Unele lucruri chiar contează. Am fost mereu binele desăvârșit, dar ei zic iar că poporul întreg o crede pe mama și toți intelectualii vor să fie mereu așa și eu să fiu omorâtă - mama a fost numai răul, spun ei, și lumea toată vrea ca ea să trăiască și eu să mor, deși eu am fost mereu binele. De ce? mă întreabă ei. Nu știu, poate nu e așa. Sau poate se vor răzgândi. Intră iar proști în engleză că eu nu sunt bolnavă, ci nebună.??!, crezând probabil că greața mea era din cauze psihice, dar ieri mi se părea că era clar că era ceva fizic foarte concret, nu f-tere. Pentru oamenii proști nu contează cultura și spiritul, ci oamenii șmecheri și meseriași, felul în care pot să f_tă un om inteligent și pot să îl consume, tehnicile psihologice și hipnotice etc., minciunile politice, mașinile și uleiul și sexul, grătarele și berea etc. Ei spun că eu am scris prea brutal, direct, adevărul și oamenii sunt șocați. În realitate ei spun mereu lucruri mult mai șocante - de pildă că ei trebuie să mă omoare fiindcă am fost prea monstruos masacrată în trecut și multe alte idei. E adevărat că mama a fost mereu așa cum am povestit, dar eu țin cu adevărat la ea, o iubesc deci, fiindcă este om, chiar dacă mai puțin rafinată, și este singurul om care s-a întâmplat să existe în viața mea întreaga mea viață. Cu alte cuvinte, singura mea șansă - de a comunica, de a fi ceva între oameni, în societate, singura mea bucurie în plan relațional. Aș fi ținut la ea chiar dacă nu mi-ar fi fost mamă - și efectiv nu știu sigur dacă e mama mea, chiar dacă m-a masacrat monstruos, unii zic că e sora mea și că ea nu a ținut niciodată la mine, dar e adevărat că semăn fizic cu ea foarte mult, este cel puțin sora mea din câte îmi dau seama, eventual mamă. Ei au zis, cum am mai scris în mod sigur, că proștii, cei care știau ce îmi făcea mama, nu înțelegeau de ce o ajut mereu, de ce o salvez dacă e în dificultate, de ce mă port cu respect față de ea și îi dăruiesc multe lucruri și îi cumpăr ce îi place etc. Adică o cultivam pe mama, că nu aveam pe altcineva de hrănit sufletește - dar ea e mereu nemulțumită ca și cum ar fi crescut în puf, oricum se pare că nu a fost torturată nici pe departe ca mine vreodată și ea mereu a fost respectată, deci nu mă poate înțelege, nu doar că sunt mai rafinată și înclinată spre cultură. Din această cauză, spuneau unii mai demult, proștii credeau că eram nebună sau proastă. Nu e adevărat, nu am avut de ales și nimeni altcineva nu a vrut să vorbească cu mine și nu aveam de unde găsi vreun om. Pe de altă parte, mama mă poseda ca pe un sclav și putea oricând să mă închidă la ”balamuci” (cum pronunța ea în copilăria mea, ceea ce s-a conectat cu modul în care mă lovește când își suflă nasul sau cum bunicul, înainte să moară , își sufla nasul în praf după avorbit cu ea, la despărțire; unii au spus că mama e vinovată de această monstruoasă crimă, adică de distrugerea și omorârea bunicului meu și că astfel ea a distrus însăși România. Nu știu. Irina care a murit avea un fel aparte de a îi spune tatălui ei ”buni”, nu știu de ce.)” Ea putea oricând să mă închidă prin minciună - așa spunea și un prost din spital, că mama mea deține cheile închisorii mele, dar eu nu am înțeles - și unii spuneau că ea este călăul meu (învestit de popor) și că eu am fost condamnată la moarte (fără nicio vină) sau că ea era un fel de diavol sau că eram ambele într-un lagăr politic și unii făceau experimente psihologice pe noi, în care unii deținuți deveneau călăi (dar nu eu, ci proștii), ca în alte experimente psihologice monstruoase(Pitești, Stockholm), despre care eu nu știu sigur dacă au existat vreodată. (că mama e ”sora șefă” ca în Zbor deasupra unui cuib de cuci, că cucul e bucătarul (cook) șef (chef) etc. etc., lucruri lipsite de importanță și rele) Pentru a mă scârbi și a mă irita, ei spun din nou că eu ”am fost” (când?, încă exist) cea mai urâtă regină din istorie, de parcă aș fi proastă sau nebună. Fiind un om lucid și inteligent, mai ales în sensul umanist-filozofic, nu aveam cum să cred în vecii vecilor că am fost regină. Și oricum era clar că eram binele mereu și persecutată etc. și fără drepturi și săracă și chinuită oribil din copilărie. Era clar și că nimeni nu avea cum să mă urască, fiindcă eram mereu blândă și bună și darnică în mod evident, chiar pe față mi se vedea sufletul și în ochi și în puținele schimburi de cuvinte cu alți oameni și în tot ce am scris vreodată, inclusiv memoriile sau jurnalul meu, chiar dacă viața mi-a fost grea. Lumea nu avea cum să mă urască și fiindcă am fost complet izolată, nu din vina mea sau lipsa mea de inteligență relațională sau emoțională, ci din lipsa de bani și drepturi. Ei spun că trebuie să mă omoare, că ei nu pot accepta că un nebun e mai deștept ca ei și că a înțeles mai mult ca ei - un nebun, adică un om foarte bun (ceea ce ei disprețuiesc, dar nu au dreptate) închis cu forța la balamuc prin minciună și abuzuri și tortură, ba chiar și otravă. Odată ce ei mint că un om e nebun, îl judecă, îl dia-gnostichează așa, ei nu vor, nu au voie să revină asupra deciziei și minciunii lor, ca și cum ei nu pot greși, deși gnoza lor e greșită. Ei spun că absolut toți oamenii închiși la balamuc trebuie reduși cu forța ca intelect și făcuți mai proști (eu cred că nu e așa, că în cazul meu puteau face o excepție) - și că asta fac toți psihiatrii prin experiența lor și prin personalul medical auxiliar și instituții medicale și medicamente. Aceasta e școala și legea lor. Deci nebunii intelectuali, adică oamenii tratați violent și sclavi, căci cei non-intelectuali oricum sunt altceva, trebuie doar folosiți și trebuie doar să li se fure ce creează sau înțeleg ei prin sudoare și sânge. Nu au dreptate, e greșit. Ei spun iar că numai în România e așa, că în celelalte țări e invers, cei ca mine sunt liberi și conduc lumea și cei ca ei sunt nebunii și prostimea. Nu cred nici acest lucru, nu rezultă de nicăieri. (au inventat acum aberația că lumea vrea ca mama și psihiatra mea să mă omoare și să își împartă lumea între ele). Nu au dreptate: ce înțeleg ei prin cei ca mine? eu, personal, nu am întâlnit deloc. Doar unele femei-filozof sau eseiste, că există destule, par să fie ca mine sufletește mai delicate și mai luminoase ca intelect. A intrat și Mădălina și nici ea nu m-a salutat, normal era să salute ea, ea venea înspre mine, nu e vorba doar de vârstă. Cu toate că ea adesea nu m-a salutat, parcă ostentativ, eu am salutat-o adesea prima și ea numai de câteva ori. Unii spun, ca și cum ar fi ea, că eu încă nu m-am blazat suficient. ?! Nu este un ideal ca omul să se ”blazeze”. În sensul că nu mă deranjează fleacurile și nu mă șochează nimic, nici bun, nici rău, e adevărat că sunt de mult blazată - dar am rămas om cu afecte, sentimente, emoții normale și frumoase. Ei spun că Mădălina e om simplu, nu proastă și nu mă vrea sau mă urăște - nu cred. Alții spun, ca și cum ar fi ea, că ăsta e teatrul care ni s-a dat/cerut și ei asta joacă, nu sunt ca mine - eu nu aș fi jucat așa o tragedie și să mint și să omor un om bun, nici sub tortură. Niciun fel de teatru. Acum iar vorbește mama cu Cosmin la telefon și iar mă doare capul - ei își bat joc de mine că familia Popa (a fratelui mamei) va fi complet distrusă, deci eu voi putea să duc lumea mai departe liniștită - ca să accentueze faptul că ei nu cred în binele și inteligența mea. Am spus și repet, absolut sigur nu am influențat nimic în rău niciodată, dar ei mint, au mințit și despre asta - eu nu am fost decât binele și implicit am influențat lumea în bine, chiar dacă subteran sau puțin. Oricum mai puternic. Oricum mai mult ca proștii. Poate nici dvs. nu credeți, dar am fost perfectă totuși. Acum iar au inventat o aberație - că de aceea m-au crescut între proști, ca să îi pot convinge pe oameni (să mă accepte ?). Nu, nu e adevărat, e o aberație - nu m-au crescut ca să conving lumea, ce să îi conving? Și în plus, vizibil, în mod clar pentru oricine, nu am avut nicio ocazie să conving pe cineva - când și pe cine? Nu am avut niciun contact cu alții, de pildă în ultimii 20 de ani, decât cu mama și cu Ibi Niciolau. Nici Mădălina nu vorbește cu mine. Ce să le fi convins pe ele? Verii mei au refuzat să vorbească cu mine și nu mi-au trimis nici felicitări de anul nou de mult timp, dinainte de a fi scris eu acest blog. Nu aveam pe cine să conving nimic, niciodată. Cum cred ei că aș fi convins - prin mutra mea? Sau prin ceea ce am scris? - am mai explicat despre asta totul și oricum tot ce am scris e adevărul, dar asta nu înseamnă că astfel oamenii mă pot cunoaște sau înțelege. Mama iar vorbește acum cu Cosmin despre milioane de euro și despre război și alte idioțenii politice, ca întotdeauna pe același ton de voce haios și parcă îi place acest subiect, ea așa mi-a spus, ea e foarte agitată și el la fel și pun suflet și ei cred parcă ceea ce discută, crede că asta e facerea și desfacerea lumii și ceva util și cu rost care schimbă ceva etc. În realitate mai multă influență ca greutate concretă, reală, au oamenii de cultură inteligenți, filozofii și cei care manipulează cuvintele. Dar proștii cred că bufonii politici de genul mamei și al lui Cosmin sunt mai deștepți și mai importanți și mai normali decât alți intelectuali, dar nu e așa. Ei doi se pare că nici nu sunt intelectuali. Unii inventează și de familia Popa încontinuu, cum făceau poate și cu mine când eram copil, acum de exemplu au spus că și copilul lui Cosmin e geniu și e crescut într-un anumit scop, botezat fiind Darius și fiul Irinei este și el destinat unui scop, fiind Filip - și apoi mă întreabă cine cred eu că este tatăl lui Darius al lui Cosmin? Nu știu. De unde să știu? Ei zic că Cosmin își lasă barbă ca să nu vadă copilul că el nu este tatăl lui. (?!) Nu cred și sunt șocată și dezgustată că ei vorbesc așa despre copilul acela. Acum am înțeles de ce se numește Darius, mi-au sugerat ei răspunsul - fiindcă eu, când eram copil, eram impresionată la slujba de la biserică duminica în sat de vorbele ”Darius al lui Istaspe” - nu știu în ce canon sau slovă bisericească - ei spun că așa este, din cauza asta e botezat Darius fiul lui Cosmin, și ei nu pot face altfel, căci absolut totul și toți au fost mereu legați de mine, la fel cum oamenii sunt botezați de la început întru Hristos. Poate și de mine și de alții. Istaspe înseamnă ”cel care are cai” pe internet, în dicționarul etimologic în engleză, se zice că vine din limba perșilor și Cosmin era extrem de îndrăgostit de cai odinioară, chiar îi plăceau enorm - prin urmare a devenit un fel de Istaspe. Eu am notat acum aceste lucruri, fiindcă și eu sunt integrată în sistem și chiar azi m-am uitat la niște video pe youtube cu cai. Pe ei îi deranjează probabil că am scris tot adevărul public, fie fiindcă se tem că le stric planurile nebunești și rele, fie fiindcă se tem ca lumea să nu înțeleagă că tot ce am scris e adevărul, findcă și ei au o anumită vină, fie fiindcă pe mine m-au tratat de mică drept nebună și nu mă respectă, li se pare că nu se cuvine ca o sclavă, un om nevinovat și izolat, fără drepturi, să vorbească despre ei și despre nebunia sau răutatea lor – fără să țină cont de faptul că nu am greșit nimic și că valoarea unui om nu rezidă în bani și statut social. Îi mai țineți minte pe cei care credeau că eram Dumnezeu, un delir de altfel inofensiv - în afară de cazul în care există animozitate între religii? Ei încă există. Dacă un om ar fi Dumnezeu cu adevărat, chiar dacă ar fi bărbat, ar fi scuipat și masacrat întreaga viață de semenii săi - cum să cred eu că Dumnezeu ar fi acceptat ca om între oameni, e imposibil. De aceea, spun ei, nu mi-au lăsat niciun căpețel de ață, nici bani, nici drepturi, nici oameni și nici pace întreaga viață și m-au torturat cum au vrut, toți, nu doar creștinii. Creștinii nu cred nici măcar în sfinții de lângă ei, dacă apare vreunul, darmite dacă ar apărea Dumnezeu! Dacă măcar m-ar fi recunoscut drept ceva sacru - oarecum am fost ceva frumos, bun, spiritual, pur, nu mai explic - atunci m-ar fi lăsat barem în pace și totul ar fi fost mai bine pentru toți. Actual, dar și în trecut, spun unii, oamenii au fost un fel de paranoici care au urmărit conexiunile dintre mine și ei, așa-zis influența mea, și au crezut orbește că e ceva rău această inteligență a mea și trebuie să mă distrugă și să distrugă toată legătura dintre mine și ei și tot ce clădeam eu între mine și ei, deși habar nu aveau ce sunt eu sau ce fel de dumnezeu/intelectual sunt și au crezut orbește că sunt ceva rău și că trebuie să fiu epurată complet, deși eram și crescusem intrinsec în întreaga rețea culturală și socială, ca orice om inteligent și bun și nu știau ce am fost și că nici măcar nu am greșit nimic și nu am fost nebună - e normal că proștii m-au lăsat singură, iar intelectualii nu prea e normal că mă omoară și că au lovit așa mult în mine, nu știu de ce. A intrat una rea iar că nu e normal ca cel mai bun dumnezeu din istorie să fie masacrat așa monstruos în țara lui - au mai zis așa ca să își bată joc de mine. Alții spun că familia mea și vecinii mei consideră că nu au nicio vină că eu sunt geniu (nebun) și de aceea nu vor să moară ei pentru mine, vor să mor eu pentru ei. Pe alte genii le acceptă și preferă să moară pentru acelea. Ei nu vor să moară din această ”cauză”, ei vor să moară eventual pentrua altfel de oameni care pot fi cauze. Fiindcă așa se întâmplă. E greșit, repet. Nu am fost nebună și nu sunt recunoscută pentru ceva bun ca studiu sau creație sau muncă sau altceva din cauză că mereu a fost așa, ei au lovit de moarte sau m-au otrăvit și mereu au gândit greșit și de fapt sunt vinovați pentru aceasta. 25.08.25 Ceva mai înainte am deschis iar dicționarul la întâmplare și s-a deschis iar la fix, anume exact la paginile cu cuvintele mălai și măgar etc. Nu am dat nicio pagină. Exact cu câteva minute mai înainte să deschid dicționarul, când încă nu știam că voi deschide dicționarul, cineva intrat peste mintea mea cu idei despre măgari și catâri și cum se urcă măgarul peste iapă ca să o fecundeze (ulterior altul a spus că iapa se lasă jos, că măgarul nu se urcă, și că eu nu aveam de unde ști). Această ideație mea a apărut evident fiindcă m-am uitat (azi sau ieri) pe youtube la filme cu cai și fiindcă numele satului bunicilor există în dicționar drept colun = măgar sălbatic și fiindcă totodată aseară mi-am amintit că nașul meu mi-a recomandat să citesc Măgarul de aur, insinuând că e o asemănare cu viața mea. Nu a fost nicio asemănare, eram doar tânără și inocentă, naivă, nu am fost măgar de aur. Atunci, din cauza ideii de mai sus cu dicționarul, am deschis dicționarul meu DEX să văd la ce se deschide și s-a deschis exact la măgar și mălai. Ieri sau acum două zile mă gândeam la mălai și la faptul că, prin limba română, se leagă de munții Himalaya (am văzut filme cu flora și fauna himalaiană chiar ieri-alaltăieri) și se leagă și de Malaezia etc. și îmi aminteam că acel Nicolae, care spunea că a fost coleg cu mine la Cluj și că acum lucrează în Mediaș, mi-a povestit că o fostă colegă a noastră de la Cluj, după absolvire, s-a retras la mânăstirea Malaia, unde a devenit stareță. Ei spun că spiritul universal, Dumnezeu, e cel care îmi deschide cărțile așa de exact, mereu cu precizie milimetrică și la miligram, și de milisecundă sau chiar mai mult, el știe paginile și greutatea cărții și ordinea cuvintelor este binecunoscută de El. Am povestit că prima oară mi s-a întâmplat la 17 ani, înainte de meditațiile cu acel medic și profesor rău. Am explicat totul și faptul că el poate deschide orice carte cu exactitudine, inclusiv din biblioteci sau librării, fie că sunt cunoscute sau necunoscute mie ca conținut. Am explicat cum se întâmplă - că oricum el e zeu sau Dumnezeuși deci poate să controleze creierul meu sau simțurile mele (cum se povestește de exemplu în Odiseea homerică, anume că simțurile omului sunt înșelătoare și zeii pot apărea cum vor ei, în multe înfățișări și chipuri și îi pot păcăli pe muritori) așa cum unii controlează prin electrozi pe scalp brațe mecanice etc. și că e un lucru normal și că cuvântul sau pasajul aflat poate să se refere și la viitor, nu doar la trecut. Vă reamintesc conceptul de maya, care era tot la acea pagină din dicționar, care se referă de fapt tot la acest lucru - înșelătoarea aparență a lucrurilor, diverse transformări. Poate că unii asta credeau, că eu eram expresia unui zeu și de aceea lumea nu vorbea cu mine, crezând că eu sunt acel spirit și totodată că acel spirit e ceva rău. Am fost eu, personalitatea mea, nu un anumit spirit și am fost mereu binele. În definitiv nici nu există intelectual separat de spirite, toți sunt un fel de hibrizi între ei și diverse spirite. Probabil că ei mint iar. Odinioară (se spune) că oamenii foloseau Biblia sau cărți cunoscute de mulți – un fel de mass-media, pentru predicții. Citiți Borges (Cartea de nisip) sau Marquez (Toamna patriarhului) și veți vedea alte cazuri de apariții și dispariții. Ei spun că eu am avut multe virtuți, dar nu și discreție - ceea ce nu e adevărat. Proștii cred că lucrurile paranormale de acest tip sunt vrăji și blestemății și prin urmare pe cele ca mine le-au ars pe rug ca vrăjitoare sau sfinte (două fețe ale aceleiași monede) de-a lungul istoriei, ceea ce e greșit, de fapt din cauza unor înscenări pe care le fac zeii mai puțin binevoitori, care nu vor anumiți oameni, cum era Hera la greci în mitologie, care ura femei nevinovate, de fapt violate de augustul ei soț. Și eu sunt un semn de carte prin creierul și memoria mea, așa cum sunt de fapt cam toți oamenii, mai mult sau mai puțin. Ei au spus din nou că, în timp ce cartea mi se deschidea așa și eu explicam totul iar din cauza unuia care a spus ceva, ei au ascuns acest fapt de taină și mister așa încât să nu vadă acea femeie monstruoasă care îmi vrea moartea adevărul, fiindcă adevărul nu e de nasul ei etc. Nu eu am dezvăluit proștilor acest fenomen paranormal, pentru care nu au de ce să îmi vrea moartea - ei deja îl știau și m-au obligat să fac parapsihologie la facultate Nu sunt un om periculos. Dan Seracu a scris despre așa ceva într-una din cărțile lui. Nu eu am dezvăluit secrete profanilor. Totuși, să ne amintim că filozofii idealiști s-au referit mult la aceste ”proiecții” din spatele creierului nostru (aria vizuală, Platon), filozofia hindusă, sau la subiectivitatea percepției și faptul că realul nu există în mod obiectiv - Berkeley ș.a. etc. Unii cred că eu sunt sau am fost un fel de stâlp al lumii în acest sens, ori un fel de ochi fără de care ceilalți nu văd corect etc. Citiți și poezia lui Blaga ”de mână cu marele orb”. Ulterior m-am îmbrăcat să merg la Troiță și m-am dus în hol să mă încalț și am deschis portofelul să pun în el banii - 20 de lei - pe care mi-a dat mama ceva mai înainte ca să am să cumpăr ceva de la Mega, dacă îmi doresc ceva. Sau poate că am vrut să număr banii din portofel. Într-un alt compartiment, nu unde am pus cei 20 de lei, se aflau 5 lei și mai multe bancnote de 1 leu, pe care i-am ochit, în timp ce unul intrase peste mintea mea, cu ideea că eu nu știu nicio ”scamatorie”. La scurt timp după aceea, el a operat o scamatorie asupra mea sau am avut eu o ha-luci-nație, prima oară în viața mea. Din păcate. Mi-am amintit că mai demult eu conectasem cuvântul scamatorie cu ideea de scamă, ceva mic și aproape invizibil, ceva care apare și dispare sau deranjează pe câmpul vizual. Apoi sau simultan, am văzut cu claritate o bancnotă de 50 de lei printre cele de un leu și 5 lei, neașezată în ordine și am mai văzut-o, tot clar, încă de vreo două ori, încercând să număr și să ordonez bancnotele, apoi ea a dispărut tot brusc, așa cum apăruse - nu mai erau decât bancnote de 1 leu și de 5 lei. Această iluzie optică sau halucinație, poate datorită oboselii, i-a făcut pe ei să afirme că Uniunea Europeană vrea să mă omoare și că ”ordinul de sus” e ca ei să mă omoare, dar, spune ea, deocamdată nu e posibil. Alții au spus pe drum că în acele momente cu bancnota, unii porci mi-au zburat creierul și mi l-au și călcat în picioare foarte puternic, urcându-se peste mine. Pe drumul spre Troiță au intrat din nou cu ideea că niciun om normal nu vrea să mai trăiesc, adică absolut toți vor să mă omoare. Ei spun din nou că oamenii normali sunt cei care cred aberații despre mine fără să gândească ce e logic sau real. Lor li se spun în permanență, spun ei, în timp ce eu sunt masacrată, torturată zilnic aproape, minciuni despre mine, lucruri așa de elucubrante și complexe, ciudate, absurde, rele, încât numai proștii pot crede așa ceva, deși eu am fost mereu izolată. Eu am fost numai binele, dar toți oamenii cred răul despre mine, spun ei, însuși Dumnezeu a fost păcălit despre mine și manipulat de cei răi și nebuni - au spus ei uneori, dar eu nu cred așa ceva. Nu, e altceva, spun ei în engleză, Dumnezeu te omoară fiindcă are nevoie de alta tânără în locul tău, tu ai fost deja consumată etc. Bine, dar ce treabă au ei legat de acest lucru? De unde știu ei așa sigur? Le-a cerut lor Dumnezeu o mână de ajutor ca să mă omoare? Să fim serioși, e ridicol, e absurd! (Acum au pretext să mă închidă la spital probabil, fiindcă am explicat public că am avut o halucinație.) Câte una mereu intră peste mine cu ideea ”murim, murim cu toții etc.”, probabil tot ca să îi țină în tensiune și să îi manipuleze pe proști împotriva mea. Ea spune iar ”ajunge!” ca și cum m-a lovit destul și simultan sunt iar înjunghiată în bont și ea le comandă să se oprească. Ea a spus și azi și adesea că oamenii m-au ”omorât întotdeauna” (nu pe mine!, spun eu), fiindcă ei cred că eu sunt cauza unor lucruri care pe ei îi deranjează - unu, poate că acele lucruri nu există, așa cum unele războaie sau revoluții sau molime sunt doar minciuni, doi poate că de fapt acele lucruri nu le dăunează deloc și doar cred ei așa, trei, poate că nu eu sunt cauza acelor lucruri și e vorba doar de o coincidență sau sincronicitate, patru, poate că acele lucruri chiar trebuie să existe (în mod necesar), fiindcă fără ele nu pot exista nici alte lucruri bune, așa cum de exemplu moartea pare a fi un rău necesar - dar numai Dumnezeu știe asta și oricum ei nu știu că eu ”trebuie” să mor, mă refeream la moarte în general, că nu se poate parcă să fim toți nemuritori și să mai și avem prunci și cinci, de exemplu, oamenii depind de ploaie și vânt, dar nu toți știu cauza lor reală și complexă - sau tainică chiar, ci ei cunosc doar dogmele științifice în vigoare, dar și acestea doar superficial. Trăim în ceea ce Blaga numea eonul dogmatic. Ei spun iar că, în timp ce eu scriu ceea ce citiți aici, deci ceva relativ filozofic, azi și în alte dăți, oamenii proști sunt mințiți că eu scriu altceva și că mint, deși tot ce am scris vreodată e adevărul, inclusiv ce am scris despre modul în care alți oameni m-au masacrat de mică sau despre familia mea etc. Deși pentru cei inteligenți e probabil limpede că tot ce am scris e adevărul și că sunt om normal și că eu am scris totul și nu mi s-a dictat nimic și că tot ce am creat am creat eu, nu am copiat și nu m-am inspirat și am depus efort personal etc. ceea ce poate fi dovedit, proștii continuă să creadă că nu eu am scris și gândit totul, deși nu au vreo dovadă în acest sens, ci doar cred elucubrații din cărțile de psihiatrie, fără legătură cu realitatea. Unii îl imită pe vărul meu, Cosmin, și mă toacă mereu cu ideea că toată lumea crede că eu sunt un om de nimic și un căcat, așa cum făcea și tata când trăia, dar tata cu voce tare. Și ce dacă toată lumea crede răul, cum zice el? Ce vrea de la mine? Ei spun că moartea mea și de aceea mint ei mereu și scuipă răul, crezând că omorârea mea e ceva bun, cum au crezut și despre alta înainte să mă nasc eu etc. (oare?, dar eu nu sunt aceea, nu au motive, repet, să creadă că trebuie să mă omoare). Unii spun că eu sunt cel mai mare geniu al omenirii (normal că nu cred așa ceva), cel mai bun om din lume și totodată un om absolut nevinovat, dar toți oamenii vor să mă omoare fiindcă mi-au făcut rău și au mințit despre mine. Timp de mai multe decenii oamenii au crezut minciuni despre tine și au fost plătiți ca să te lovească și să mintă despre tine. Și ce dacă? Nu e motiv să fiu omorâtă - e greșit. 26.08.25 Iar ideea lor e că au înrăit tot poporul să mă omoare, deși am fost complet nevinovată și normală, cam așa cum au înrăit câinii în cartea Toamna patriarhului, ca să mănânce de vii o mamă și pe fiul ei micuț, deși acea femeie fusese numai bunătate și promovase educația, cultura și sănătatea și lucruri bune pentru popor, dar, din păcate, era soția unui dictator și lumea o ura, deși practic nu avea legătură cu el. Nu, eu nu pot fi comparată cu așa ceva, am fost torturată continuu de mică și respinsă și izolată complet, e cu totul și cu totul altceva și nu am avut legătură cu nimeni și nici cu politica. Ieri sau alaltăieri mama iar a venit la mine și iar a aspirat aerul puternic pe nas, cum făcea de când eram mică, moment în care eu simt că sunt secată de energie sau atacată sexual neplăcut. Azi iar a venit pe holul comun cu plescăituri mici și repetate, altă tehnică a ei de distrugere și atac sexual. Eu nu am lovit pe nimeni niciodată și nu aș face așa ceva. 27.08.25 Aseară, după mult timp de când nu m-au masacrat monstruos și puternic, au intrat iar peste mine și m-au lovit extrem (ei spun că din cauză că vecina mea M s-a băgat din nou în mine - ?!) extrem de monstruos și timp îndelungat, astfel încât, la un moment dat, m-am simțit așa de rău, încât am luat 7 pastile psihiatrice, din care trebuie să iau 2, maxim 3. Astfel încât m-am trezit mahmură și foarte greu abia pe la ora 13, din nou exact atunci când mama se întorcea de la cumpărături. Dacă v-au mințit cu ideea că eu fac ceva rău și sunt iresponsabilă fiindcă iau multe pastile psihiatrice - vă explic adevărul: nu am luat mai mult de 7 decât cu ani în urmă, poate numai de 2-3 ori, fiind monstruos lovită și de fapt ei lovesc intenționat în mine, ei sunt cei iresponsabili și eu nu trebuia să fiu lovită. Anul acesta nu am mai luat niciodată multe pastile, eventual maxim de 2-3 ori (inclusiv ieri) sau chiar deloc, fiindcă nu m-au mai chinuit așa rău și a fost mai bine. Imediat după ce m-am trezit, ca în fiecare zi, au intrat peste mine cu multe idei greșite și agresive, inclusiv unul cu ideea veche că ”trebuie lovită până moare”, ca să îi ațâțe pe proști, să îi asmută asupra mea (cu o voce asemănătoare cu a tatălui Irinei, colega din liceu). După un timp absolut toți au tăcut, așa cum au făcut zilnic, după ce mă scuipă cu vorbe diverse dimineața - acum e liniște iar în mintea mea, dar iar mă dor ochii și am diverse alte simptome. Au început cu ideea că francezii vor să îmi cer scuze public și să mint că am mințit, deși am spus numai adevărul. (?!) La un moment dat spuneau că familia Irinei reprezintă Franța - dar eu nu știu nimic despre această idee și nu cred, cum adică să reprezinte? Ei spuneau des mai demult că francezii au fost cei mai porci față de mine - dar nu am avut nicio legătură cu francezii și cu nimeni, darmite cu străini. A intrat și una care spune, cum au spus cu ani în urmă, că sunt ”anistorică”, probabil fiindcă nu am avut preocupări politice și nu am propagat și nici nu am crezut aberații politice, și nici nu am creat minciuni, ci am spus doar adevărul, omenește și clar și extrem de puțin despre politică, despre care nici nu știu nimic și cu care nu am avut legătură, și am scris aproape integral numai despre mine. Acum iar mă toacă cu aceleași idei vehiculate de ei de 20 de ani. Mama mi-a aruncat iar o privire urâtă cu adevărat, nu e iluzie, ea oricum se uită des urât la mine, fără motiv. Acum au început iar să mintă că sunt bolnavă psihic și că nu se așteptau la ceva, așa grav, etc., cum au făcut de multe ori, cu aceleași idei - și cu ideea că e o stare de dezordine gravă, ceea ce nu a fost niciodată și că vor să mă închidă iar la balamuc (probabil lamentațiile mele din ultimele săptămâni), și unii întreabă și se miră că în afară de acea halucinație - prima din viață, absolut sigur - nu mai e nimic rău sau psihotic. Etc. Acum mai explic o dată, ultima oară, o idee pe care am mai explicat-o. Ei spun și azi ”și cum?! pentru o nebună să suferim noi?/să pierdem noi totul?!” etc. Ei spun uneori așa fiindcă oamenii răi și proști sunt astfel înregimentați, îndoctrinați și asmuțiți asupra mea, e un fel de instigare la ură. Proștii și cei răi au tendința să disprețuiască enorm oamenii închiși la balamuc sau nebunii și să creadă că aceia sunt un fel de animale, cărora ei au dreptul să le ia viața și au dreptul să mintă despre ei și îi tortureze. Considerându-i pe nebuni de fapt sclavi, mult mai puțin decât cetățenii liberi, ei cred că au dreptul să îi vândă sau să primească bani ca să îi distrugă și să îi omoare. Și să îi consume energetic. Și să mintă că ei sunt vinovați de lucruri pe care ei nici măcar nu le cunosc, deci sunt ținuți pe lângă casă ca țapi ispășitori. Proștii și cei răi sunt înfuriați dacă un cetățean ”nebun”, adică fără drepturi și fără poziție socială, respins de toți, chiar total izolat fără vreo vină, pare să le strice câștigul, mai ales un câștig necinstit și înșelătoria și minciuna, sau ceea ce e avantajos și normal pentru ei. În primul rând e greșit ca ei să gândească așa despre omul nevinovat, chiar dacă e considerat nebun. E greșit ca oamenii să ia o viață sau să tortureze și să disprețuiască, să urască pe un om complet izolat, pe care nimeni nu îl cunoaște. În al doilea rând, nu sunt și nu am fost nebună niciodată, dimpotrivă, am fost un om de valoare, atât ca suflet și caracter, cât și ca intelect, ceea ce încă se poate dovedi și a fost oricum mereu clar, inclusiv în tot ce am scris. Unii zic iar că schizofrenia, diagnosticul meu, asta înseamnă: un om respins de mamă, chiar dacă nu e nebun sau rău. Prostii și fleacuri, ce știu ei? Practic doar câțiva oameni m-au respins în mod real de-a lungul întregii mele vieți și vor să mor, restul nu știau nimic despre mine. Ei spun că mama a reușit ea singură să păcălească o lume întreagă că eu sunt nebună, proastă, rea, că am greșit ceva, și că trebuie să mor sau să mă omoare ea și restul lumii, și că ea trebuie să trăiască, fiindcă ea e normală și mai inteligentă decât mine. Exact așa spunea și când eram copil, deși poate nu credeți, a spus cel puțin de 2 ori, că ea va reuși să îi mintă pe toți și să mă omoare. Dar asta nu are nicio importanță acum și nu trebuie să fiu omorâtă sau torturată. Alții spun că nu mama i-a păcălit pe oameni despre mine și că mama e doar o nebună, care a fost îndoctrinată și mințită de niște porci politici că eu trebuie să fiu omorâtă și că și în prezent ea mă lovește fiindcă așa i se comandă și este jucată ca nebună în jocul politic al unor porci care o domină pe ea - manipulată de medicul meu psihiatru și de alții etc. Păcat, și în acești ani de după moartea tatei aș fi fost în stare de studiu intelectual și progres și creație intelectuală, puteam dovedi ușor totul și meritam drepturile, dar oamenii au mințit refuzându-mi complet poeziile și orice fel de muncă și izolându-mă complet cu forța, ca să mușamalizeze totul, așa cum au spus mereu. Nu contează poeziile mele, e vorba de vieți omenești. Acum iar a venit mama la mine și și-a suflat nasul, cum a făcut adesea, și astfel am fost din nou lovită oribil în cap, mă doare destul de neplăcut. Ei zic mereu că mama mă f_te aproape încontinuu, zi de zi, așa cum au hotărât ei de când m-am născut. Mama are din când în când perioade lungi în care își suflă nasul, chiar de mai multe ori pe zi, fără să aibă secreții, doar trombon, și în restul timpului deloc. Prin suflarea acestei trompete mama aduce aproape mereu răul asupra mea sau durerea de cap. Normal că nu știu sigur dacă e ceva intenționat sau doar coincidență. Nu am interpretat niciodată greșit realitatea și nu am avut niciodată delir. Chiar dacă mi-au dat viață, cum spun ei, doar ca să mă consume mama și să mă calce în picioare toți (?!), nu au dreptate, contează ceea ce sunt acum, binele și valoarea mea ca om, nu faptul că unii porci sau rude au vrut să mă sacrifice de mică. Mama a spus (din nou) că afară e frig, deși a fost o zi caldă de august, probabil că zice așa ca să îi păcălească pe proști să mă lovească, sau că să îi mintă că e mai bună clima dacă eu sunt lovită, de exemplu azi a fost bine fiindcă m-au lovit oribil aseară, și de fapt nu e așa, vremea nu e mai bună dacă sau fiindcă eu sunt lovită, e o înscenare a lor, nu aceasta e cauza. E ora 9 jumătate seara și ei continuă să mă tortureze cerebral, deci încontinuu de 7 ore - ei spun că asta înseamnă că ei mă ”calcă” și că toți vor să mă calce, din cauza unor minciuni despre mine și crezând că sunt proastă sau nebună, au inventat iar altă aberație politică - că, prin distrugerea și omorârea bunicului meu, însăși România, națiune tânără (de la 1918), a fost distrusă și că autoarea acestei crime monstruoase este însăși mama mea, o femeie fără niciun sentiment omenesc, o brută etc. care m-a chinuit toată viața, dar oamenii vor să mor eu, nu ea ? Fiind România distrusă (?!) spun ei, tuturor li se pare normal că în locul românilor să fie Uniunea Europeană. ( cum adică ?!) România nu a fost distrusă, spune altul, tu ai fost distrusă. Nu am fost ”distrusă”, cum spun ei de 20 de ani cel puțin, e o minciună. Și oricum e ilogic modul în care vorbesc ei - distrugerea unui individ nu poate fi comparată sau asociată cu distrugerea unei țări. Repet, e greșit să fiu respinsă și omorâtă, v-au mințit, am fost mereu normalitatea și binele și sunt și acum un om fericit, bucuros de viață, capabil încă intelectual și cu aceeași iubire pură față de oameni, cu bucuria că vecina M și mulți alții există etc. Și totuși descopăr cu stupoare (vă dați seama ce am simțit eu) că ea e ceva rău, poate că e nebună sau crede ceva rău și este om simplu totodată, cum spun unii. Eu nu sunt nebună - această bucurie e atitudinea normală, rațională și astfel omul e mereu drept și bun. E și o stare de spirit totodată și e ceva care aduce sănătate în casa omului și forță de creație și muncă etc. Nu știu cum au ajuns ceilalți să mă urască și să îmi vrea răul și să lovească real, eu am dorit sincer binele tuturor și am simțit fizic (nu sexual, ci ca stare psihică, aură) fericirea a ajuta alți oameni, de a le dărui ceva bun - poate că v-au mințit că blogul meu e ceva rău, dar nu e așa, e ceva moral, bun, cald și luminos și e și educativ - în afară de modul în care m-au masacrat, dar normal s-ar fi oprit dacă ar fi fost adevărul, oricum nu le folosește la nimic. 28.08.25 Azi e joi, e zi pentru recoltat gunoiul. E ziua de naștere a Irinei, verișoara mea. Azi au spus din nou că trebuie să mă acopere (?), ca să nu înțeleagă nimeni adevărul. Ca și ieri toată ziua, și acum mă doare capul, deși m-am trezit mai devreme și acum este 10 și jumătate ziua. Acum două seri m-au lovit monstruos, am povestit. Mama s-a dus la vecinul Marinică să scoată și tomberoanele lui în stradă, fiindcă fiul lui (el are doi băieți, dar numai unul dintre ei stă aici, din câte am înțeles mai demult) nu face nicio treabă și nu se sinchisește de gunoi. Prilej ca mama (chiar așa, poate că ea era) sau altcineva să intre peste mintea mea cu o idee care mi se pare demnă de notat. Ea spune că fiul lui Marinică e nebun și de aceea stă izolat singur în casă tot timpul și nu face nimic. Am înțeles că și el este absolvent de psihologie. Poate totuși nu e nebun Ea spune că tânărul acesta este una din cele doar câteva victime ale mele, dar victimă involuntară, deci de fapt nu e vina mea. Poate e doar o minciună. Ar rezulta deci că acești vecini au foarte mulți bani, inclusiv pensie foarte mare fiindcă au lucrat la bănci, și că li s-au dat bani ca un fel de despăgubire că fiul lor e nebun - chipurile din cauza mea. De aceea călătoresc ei așa de mult prin țară și stau mult la mare unde au un apartament. De aceea, când m-am dus cu ei și cu mama la Sebeș, m-au făcut să vărs de vreo 3 ori suc gastric și fiere, fiindcă nu mâncasem nimic, dar ei nu credeau asta și vroiau să mă curețe, așa cum făceau părinții mei când eram copil și mă obligau să merg cu ei în călătorii prin țară și mă chinuiau mult ca să vărs, pentru ca ei să obțină nu știu ce putere de pe urma a ceea ce vedeam și memoram eu (spuneau unii). De aceea Marinică nu mă salută și se uită ciudat de o vreme și vorbește pe un ton ciudat, dar numai cu mine. De aceea mi-a tăiat intenționat, și astfel încât să văd eu pe geam, de două ori, trandafirul cățărător sădit de mine, e încă vizibil și are mai multe rămurele tăiate, nu era așa. (Mi-a distrus și piersicul florifer etc.) Unii spun în gândul meu că acest vecin este un om extrem de rău – unii cred că el l-a omorât pe tatăl meu și chiar pe bunicul meu. De aceea stă el așa mult cu mama la băutură în curte (fără soție) și discută mereu politică. Alții spun că acești vecini, care m-au sunat pe mine prima oară să mă anunțe că tata murise, vecini despre care eu nu auzisem nimic până atunci, credeau că eu eram ceva rău și mama ceva bun, fiindcă așa li s-a spus. Oare? Puteau oricum să fie doar hoți sau asasini, sau mafioți cum spun unii, care totuși mi-au lăsat o cameră în propria mea curte și casă, ca să fiu torturată și aici, după tot ce mi-au făcut în oraș. De aceea a rămas un colț din grădina mea veche încă neocupat de cineva și în locul fostei mele grădini sunt trei vile mari, chiar scumpe par și cochete două din ele (străini). Dar e stupid - căci dacă li s-au dat așa mulți bani ca despăgubire, atunci înseamnă că statul sau cineva, nu știu cine, le dă bani ca și cum eu eram o entitate politică sau reprezentam ceva politic, sau un grup de persoane, ceea ce nu a fost așa, eu sau mama poate - dar oricum pare ilogic, chiar dacă ei cred că mama e ceva politic. Singurul om îndreptățit să primească despăgubiri sunt eu. Tu ești geniu și mama ta e idioată, dar nu avem ce face, trebuie să te omorâm - e evident că această persoană care spune așa crede că sunt nebună sau parțial nebună, ceea ce nu e și nu a fost niciodată adevărat. ”tu deții o putere pe care nu trebuie să o deții”, spun ei iar cu o voce ca a vărului mamei, ca să îi antreneze iar pe proști, ca și cum nu sunt demnă de propria mea muncă și propriul meu intelect. E greșit, nu au dreptate, e și ilogic, sunt îndoctrinați sau proști de tot. Absolut sigur nu au dreptate. Unul spune că săptămânile din urmă, când am tot scris iar și iar ceea ce mi-au făcut și vorbele lor, deși mai scrisesem aceste lucruri adesea, au reușit să îi păcălească din nou pe puținii oameni inteligenți că eu sunt nebună și mintea mea e în dezordine și trebuie să fiu torturată și rasă zi de zi și distrusă complet și omorâtă - deși încă sunt perfecțiunea și sigur încă puteam să mă dezvolt ca om și ca intelectual. Idioții nu pot crede adevărul, au spus ei mereu, și că eu sunt masacrată mult prea monstruos și toți o cred pe mama. Au intrat iar cu ideea că trebuie să mă omoare, fiindcă eu fără mama nu sunt în stare de nimic și probabil și delirul lor că nu îi pot ”conduce” și mama poate etc. 29.08.25 Ei sugerează că cu mine/de partea mea/ în ograda mea mai sunt foarte puțini oameni, fiindcă toți cred orbește că sunt nebună sau că trebuie să fiu omorâtă. Odinioară erau toți, spune una. Toți ce? Nimeni nu a fost cu mine sau de partea mea, niciodată. Ciar azi spuneau iar aberația că nu pot conduce (nu au de unde ști ce pot sau nu pot) si de aceea trebuie să mă omoare. Deci cu tine mai sunt doar câțiva, spun ei și ești lovită de toți ceilalți. Ideea e că, dacă țin post alimentar, fiindcă de fapt am nevoie de așa ceva, mi se face la un moment dat rău, fiindcă nu pot fi susținută de acești câțiva.(??!) Totodată, acești câțiva sunt un fel de pluton de execuție, după spusele unora, ei sunt cei care lovesc mereu în mine, mai ales după ce mănânc, ei sunt cei care mă omoară. Ei sunt cei care mă lovesc verbal și simultan tot ei lovesc fizic, sau îi ghidează pe proști să mă lovească. Și când te gândești că nu am greșit nimic și am fost mereu bună, dar și inteligentă. Deci, între ciocan și nicovală. Am fost la Troiță. Îmi amintesc cum se plimba și bunicul meu până acolo și înapoi, când a stat cu mama, înainte să moară. Azi a fost Tăierea Capului...care este și hramul bisericii din sat, de aceea îmi amintesc de bunicul. Ieri a început vecina Mădălina iar amenajări în camera adiacentă alei mele. ”Alei” e un cuvânt rar, și la fel și ”alui”. Mie mi se par un pic stranii aceste cuvinte. Mădălina are un stil de a ciocăni în zid oribil, a mai făcut așa mai demult, ieri iar m-a durut capul și azi la fel. Și ea mă „toacă mărunt”, ca și mama. Pe drum au fost antrenamente de avioane militare, pentru nu știu ce spectacol de mâine - și făceau un zgomot groaznic, ca de tunet puternic. Înainte să plec s-a auzit rău din casă, prin ferestre și ziduri. Un bărbat m-a interpelat, arătându-le cu mâna pe cer, că ”începe războiul”. Am strigat apoi din spatele lui că eu nu cred că va începe vreodată. Mă irită cuvintele negative și răul - ei spun că nu va fi război cât timp trăiesc eu, dar după aceea - sincer, eu nu prea cred că va fi vreodată așa ceva rău, dar...Doamne ferește. Iar au spus că acesta e ultimul meu an de viață și acum sunt sigur mai serioși ca în trecut, nu au mai zis în acest mod. Altul, azi, că e ultimul nostru septembrie împreună - nu am fost cu nimeni, poate că ei credeau că sunt împreună cu cineva și eu nu am avut pe nimeni, nici măcar în gând. Posibil au mințit - în mintea lor e mereu un El, poate așa au mințit, acest el nu a existat niciodată. Au intrat iar cu idea că moare și că o omor eu, dar de fapt ei spun așa ca sî creadă proștii că eu sunt aia și așa a aruncat mult rău asupra mea și i-au mințit pe toți. Dacă mă vor omorî, atunci o parte din proști vor crede că eu am spus așa, adică ceea ce spune ea acum. Au mai zis ceva ce am uitat, probabil am mai scris. Ei au repetat de multe ori toată oroarea. Unii spun că pe mine m-au ținut forțat între nebuni, prin urmare ei trebuie să mă distrugă și să mă omoare, nu pot să mă accepte. Nu este adevărat, mă puteam adapta la viața liberă și am fost un om de valoare, nu are importanță că m-au ținut între nebuni. Apoi, ceea ce am mai explicat, ideea că ”te lovim în cap până când taci”. În realitate i-au păcălit pe proști că eu vorbesc în gând - nu am vorbit niciodată și nu am avut cu cine și nu am deranjat pe nimeni deloc. Sau au mințit că sunt nebună și nu am fost. Am explicat de ce am vorbit singură în casă, de o vreme mai rar și acum nu voi mai rosti nimic cu glas tare, urmăriți de acum - dar nici asta nu era cauza - ei oricum loveau chiar dacă nu rosteam niciun cuvânt. Apoi, în ce privește adevărul scris de mine, a fost necesar și nu am greșit nimic. M-am oprit și din scris de mai multe ori chiar scriind acest blog, și l-am ascuns pentru public uneori. Ei oricm au continuat să lovească oribil, fapt pentru cre am scris din nou, am explicat iar anumite lucruri, fiindcă nu înțelegeam deloc de ce mă omoară și de ce mă torturează, deși am fost mereu normală și nu am greșit nimic și nici măcar nu m-am plâns prea mult, deși am fost monstruos masacrată și era vorba de o crimă monstruoasă și o mare nedreptate. Și izolare întreaga viață. Normal că aș fi luat cuvântul și în numele altcuiva, nu doar despre mine. Unii au spus că de fapt oamenii au fost mințiți că eu nu tac și că spun minciuni și eu nu am spus decât adevărul și ceea ce era important. Dar proștii credeau și că eu sunt alte femei, care ele nu tăceau, nu eu. Deci ei vor să spună că mă lovesc în cap ca să mă nimicească, să îmi distrugă intelectul și munca și învățătura de o viață. Ei vor să lovească până când nu se mai aud vocile lor care mă scuipă cu diverse cuvinte și care se asociază cu faptul că ei lovesc în capul meu. Chiar dacă eu tac complet. E greșit. eu am fost, de felul meu, de când eram mică, una din persoanele foarte tăcute. Pe drum a intrat iar una cu ideea că ea e Ottilia Ardeleanu, un nume pe care eu îl știu ca fiind poetă pe internet. Au mai făcut așa, ca să vorbească ei în gândul meu, ca și cum ar fi nu știu cine, dar eu nu am de unde ști cine sunt ei și oricum nu am avut nici măcar corespondență cu cineva. E spune ca și alții că ”întotdeauna” este aceeași poveste, întotdeauna există un singur om măcelărit și omorât și ”de data asta” s-a întâmplat să fii tu (adică eu). Și că nu trebuie să încerc să mă apăr sau să caut viața și dreptatea - dar nici în acest sens nu are drpetate, ei spun de 20 de ani că vor să mor și că trebuie să mă las omorâtă, dar e greșit așa ceva. Repet, acest gen de masacru și sacrificare nu e necesar, nu trebuie să fie nici măcar unul sau una, le-au băgat idei greșite în cap. În plus, chiar dacă așa a fost (cum adică întotdeauna sau de data asta?), vă asigur că m-am ridicat mai mult ca om, ca intelectual, și meritam viața și aș fi studiat și muncit mult, aș fi reușit chiar. Adică am fost peste poveștile lor, legende, religie și altele, pe care ei le-au folosit ca să mă distrugă și să justifice omorârea mea, și nu doar că am înțeles cam tot, dar aș fi fost în stare să și creez eu altele într-o zi, dar în sensul binelui, nu răul, cum sunt ei. Păcat că au vrut mereu să mă omoare - oamenii nu mă recunosc, spuneau ei, drept ceea ce sunt și am fost mereu. De fapt am scris binele adesea. Am avut un schimb de cuvinte cu Ottilia Ardeleanu doar online, mai demult, și sper că nu i se va întâmpla ceva rău din cauza aceasta, dacă ea există. 30.08.25 Aseară m-au masacrat înfiorător cerebral, cum nu s-a mai întâmplat de mult timp, de luni de zile. La un moment dat, pe la 8 seara, nu foarte târziu, am mâncat ceva la bucătărie, nu foarte mult și ieri oricum nu mai mâncasem (nimic), anume vreo 3-5 prune, o nectarină și două iaurturi mici cu fructe și două felii mici de franzelă. Ca adeseori, s-au folosit de această hrană ca să intre peste mine și să mă lovească înfiorător, nu știu cum, fiindcă dacă nu mănânc nimic nu mă pot lovi, sau oricum nu atât de tare. Simultan ei intră lovind peste mintea mea cu diverse idei, destinate păcălirii altora, fie că eu aș fi ceva rău sau nebună sau că trebuie să mă omoare, fie că ei ar fi chipurile de ”partea” mea și că spun adevărul, dar de fapt ei spun așa ca să mă lovească și tot ei să fie ”deasupra” și să mă ”fure” etc. La un moment dat, fiindu-mi rău, am ieșit în curte și, stând pe scaunul meu de grădină, am realizat ceva interesant și frumos și adevărat, ceva inteligent din punct de vedere filozofic, repet, frumos și adevărat, profund și holistic, ceva ce nu am mai gândit ulterior. În momentul în care am gândit acel adevăr profund și frumos, cum mi s-a mai întâmplat de mai multe ori, au căzut brusc toate lanțurile de pe mine, adică oamenii proști care mă masacrau, din cauza unor minciuni sau adevăruri parțiale, care interpretează greșit realitatea. Repet, mi s-a mai întâmplat așa, de mai multe ori. Este vorba de propria mea gândire, oarecum filozofică (nimeni nu îmi spune nimic) și e corectă și foarte inteligentă și se referă la adevăr curat și superior, și este normal că astfel cad de pe mine cei care nu au înțeles adevărul, sau nici măcar adevărul despre mine sau cred în minciuni despre diverse lucruri și despre mine, sau sunt mai proști și nu înțeleg idei mai serioase și filozofice și cred ca toți proștii că acele lucruri sunt ”vrăjeli” etc. Acel lucru nu l-am mai scris aseară fiind torturată, deci l-am uitat sau mi l-au furat ei într-un anumit sens. Cred că vă dați seama că aproape toate meditațiile mele filozofice (cu foarte mici excepții, am mai spus și eu povești sau m-am jucat, dar puțin, am scris mai mult logic și simplu din cauză că ei mint că aș fi nebună de mult timp), majoritatea încercărilor mele de a explica lumea și unele categorii filozofice, sunt logice și normale, explică corect realitatea, și sunt inteligente și create de mine, nu mi le spune nimeni (nimeni nu îmi spune ceva verbal), nu sunt delir și grandilocvență. Nu dovedesc că aș fi nebună, dimpotrivă. Ca aseară mi s-a întâmplat des, când am reușit să gândesc lucruri profunde și adevărate ontologic, pur și simplu prin forța gândului meu m-am tras afră din tortură, repet, mi s-a mai întâmplat, acesta e mecanismul. Gândirea inteligentă filozofic și personală, profundă, se petrece în câteva clipe și se mulează pe realitate, și conține multe idei simultan, deci lanțurile cad brusc. Oamenii inteligenți (absolut sigur nu doar eu) pot gândi în câteva clipe întregi teorii filozofice ale altor gânditori și, la fel, pot gândi și crea ei înșiși lucruri complexe ca idee, uneori plecând de la momente aha sau evrika în care gândesc totul deodată pentru prima oară. Din păcate însă, după un timp, au intrat din nou brutele să mă lovească și să arunce cuvinte rele. Ulterior m-au torturat, astfel că nu mai pot scrie acum ce am gândit. De-a lungul drumului de tortură, de mulți ani, am presărat, în gând sau în scris, câte ceva superior intelectual, nu doar adevărul despre mine, uneori involuntar, adică îmi dădeam seama brusc, din cauza torturii, de adevăruri pe care nu le înțelesesem anterior, adesea mărgăritare care m-au salvat, cel puțin temporar, și pe care brutele le-au călcat în picioare uneori, încât nici măcar nu le-am putut nota. Cred că vă dați seama că aceste mici perle erau mult mai de valoare intelectual și mai importante și consistente în lumea intelectualilor decât creațiile lor stupide de idei și minciuni politice, vulgaritățile și multe altele. Atunci când m-au lovit aseară a intrat și unul cu ideea și reproșul că cel mai bun prieten al lui a murit atunci, din cauză că eu am mâncat (deși puțin) și astfel porcii m-au lovit. Și că eu sunt inaptă, o femeie inaptă pentru viață. Absolut toți care vorbesc în gândul meu, deci inclusiv acela (probabil), lovesc fizic simultan, nu doar prin cuvinte rele. Sunt probabil și unii proști care cred că acești indivizi și vorbele lor peste mintea mea înseamnă că eu sunt nebună și trebuie să mă omoare, sau unii cred că ei nu există și că ei sunt doar creația minții mele bolnave. Ei folosesc multe tehnici psihologice de distrugere fizică a mea, a gândirii mele bune și inteligente și frumoase de fapt etc. Azi dimineață m-a trezit mama iar pe la ora 10 jumătate, așa cum face ea ca să mă lovească de fapt, ea sau alții. Spăla, ca și în alte dăți, gresia din hol și bucătărie, spre care eu nu am ușă, și bombănea, ca și în alte dăți, că ”nu merge”, ca și cum se referă la tortura asupra mea și i se părea că nu mă pot ei lovi destul. Pusese și mașina de spălat, ca adeseori. Sunt mai mult motive pentru care ea face așa - unul fiind că astfel merg eu pe urmele ei și văd sau ating sau percep aceleași lucruri și fără să vreau gândesc mașina de spălat și dalele ude pe jos etc. E o tehnică psihologică și totodată ea îi poate păcăli pe alții că ea mă protejează și mă susține etc. Apoi au intrat și câțiva dintre cei răi, ca adeseori, cu ideea veche ”f-terea de dimineață”. Acum iar greață... Dureri ascuțite și repetate în bont, cum fac ei adesea, de obicei când tot ei vorbesc ceva în capul meu... Una dintre monștri a intrat iar peste mine cu ideea că ”sunt (numai) trei chestii pe care nu pot să le înghit”, așa cum a zis și în trecut de mai multe ori, în mod vulgar, cu ton vulgar de voce și cu ideea care îi place ei - anume ”chestii” - ea așa numește și organele sexuale externe. (tu ești o jertfă necesară, spune un porc acum, cum au mai zis în trecut - nu are drpetate, citiți tot blogul meu). Acea femeie monstruoasă vrea, ca și în trecut, să mă ”înghită”, prin faptul că ei i se spun mai multe lucruri, sau că ea înțelege adevărul din ceea ce am scris eu. Ea crede că trebuie neapărat să mă înghită, adică să mă înglobeze în ea prin tortură și izolare continuă și nedreaptă de zeci de ani - se poate dovedi totul - ea crede că are dreptul să mă lovească josnic, puternic și pe la spate, ca să mă înghită ea și să fie mai deșteaptă ea cu forța și prin furt și viol, să mă domine în societate în urma muncii mele, nu în mod drept și meritat, și să mă controleze zilnic ca nu cumva să mă dezvolt eu intelectual și să scriu ceva foarte bun și inteligent, ca nu cumva să ”domnesc” eu, dar ea i-a păcălit pe toți că e mai bine ca ea să fie deasupra mea și să mă distrugă complet cu forța. A zis așa, că vrea să mă înghită, de mulți ani. Tot cu scopul de a mă omorî și de ascunde adevărul despre mine, ca ei să trăiască bine și eu să nu fiu autonomă și proștii să nu înțeleagă ce au făcut ei și faptul că eu sunt complet nevinovată și inteligentă și normală etc. A intrat apoi un bărbat, exact ca și în trecut, cu ideea că ”este exclus ca ea (adică eu) să fie acceptată!”, cu ton agresiv, și oarecum plin de ură. Acceptată, adică lăsată în pace. Oricum nu aredreptate, puteam fi acceptată și ca intelectual, chiar și acum e greșit ce fac ei. Altul că eu nu sunt decât un geniu măcelărit de porci politici din copilărie. Apoi una violentă că toată lumea vrea ca ei să îmi distrugă capul. Repet, e cea rău și greșit. Ea aruncă mereu idei rele și greșite, poate că uneori altcineva îi imită vocea sau ea citește de pe o hârtie/ecran mizeriile pe care mi le spune. De pildă ieri a început din nou să zică ”ea trebuie neapărat omorâtă imediat ce se începe să înțeleagă”, adică atunci când ajunge la vârsta rațiunii și începe să înțeleagă lumea și viața, ca și mine de la 35 de ani, la vârsta maturității, că mai devreme poate nici măcar un geniu nu avea cum și în plus am fost izolată. Deci ea crede, cum au mai spus destui, că înaintea mea au fost un șir de martiri-femei, care au trecut prin toate acestea prin care am trecut eu și că toate au fost masacrate cu multă cruzime și minciună și omorâte nedrept și că ea trebuie neapărat să existe că altfel ei sunt căcat și nu poate exista viața (că altfel nu ar zice acum despre ea în viitor).Și totodată crede că și toate cele care vor urma trebuie omorâte, ba chiar și-a găsit momentul în care trebuie ea omorâtă și îi pregătește și îi convinge când trebuie ea să moară, pe nebunii și proștii care cred în ea. Adică ea mă consideră deci un fel de dumnezeu, dar ea vrea și crede că acest dumnezeu trebuie să se nască în viitor și să fie masacrat la fel, și omorât la fel, pentru ca ea și alții să domine lumea și să se organizeze ei cum vor prin trupul și spiritul acestei femei-martir și zeiță, care pentru ea este un fel de vacă cu lapte, și pe care ei vor să o trateze și în viitor ca și cum nu ar fi om, și ca și cum ei sunt superiori ei și au voie să o omoare și să omoare oricâți oameni prin lovirea ei - adică ei să fie atotputernici chinuind acest geniu și să dețină control asupra ei cu forța și ei să fie considerați normali și deștepți prin escrocherie și furt de fapt, fiindcă ei sunt clar mai proști decât ea (chiar din ceea ce au spus ei despre mine și geniul meu), deci ei sunt clar mai proști și răi, dar vor să o lovească mereu și să o omoare, ca nu cumva ea să fie deasupra lor, deși le este superioară. Ca ei să controleze inuman tot ce bea sau mănâncă ea, tot ce vede sau face de-a lungul vieții și să pună pe această vacă biciul pe care îl vor ei. Exact asta rezultă din ideea ei. Datorită unora ca aceștia, spun ei, datorită ideilor lor prin care ei pregătesc viitorul și masacrarea alteia, unii au încercat să mă omoare din când în când de-a lungul vieții, încă din copilărie, cum am povestit și clar a fost adevărul, și tot așa m-au torturat încontinuu. Mulți nebuni și proști o cred pea ea, spun ei, și binele și adevărul nu îl crede nimeni. Repet, acest sacrificiu nu este ceva necesar, cum spun ei, chiar dacă au făcut așa în trecut de multe ori, nu au cum să creadă, să dovedească că e bine să mă omoare, și, după ce mă vor omorî, de asemenea îi vor păcăli pe alții că așa trebiau să facă. În al doilea rând, eu nu sunt ea, nu am fost aceeași, chiar dacă ei au făcut mereu la fel și nu mă repet, așa cum mă desemnează acest monstru în cele spuse de ea mai sus. Eu sunt altceva și altcumva decât cele care au fost, dacă au fost și alta în mod sigur și am cerut doar o excepție în cazul meu, nu mai explic. Am fost perfecțiunea și puteam fi ceva bun. Oricum am fost ceva bun. Punct. Geniu f_t de familie și de vecini încontinuu, chinuit din copilărie, despre care psihologii și psihiatrii mint în întregime și pe care nimeni nu îl vrea, din cauza unor minciuni urâte, spun ei din nou. Mama iar a început să aspire aerul zgomotos pe nas, eu mă simt mai rău iar ei spun că sunt deasupra mamei mele, dar nu știu să o lovesc. ?! nu am lovit niciodată, de ce să lovesc? (fiindcă ea mă lovește, par ei să spună - nu au dreptate, un om, dacă e lovit monstruos și fără vină, numai atunci are dreptul să se apere, dar nu are dreptul să lovească, numai pe cel care îl lovește, nu să fie el însuși sursa răului, și eu nu am lovit deloc pe nimeni și nu voi lovi niciodată, mă apăr cum pot). Unul spunea că și el a crezut ca proștii, în tinerețe, că singura soluție este omorârea mea și de fapt nu exista nicio problemă sau nu eram eu problema. Ei zic că eu nu am înțeles încă faptul că ei nu delirează deloc, ci doar aruncă idei, în care ei de fapt nu cred, asupra mea, fiindcă ei cred că sunt proastă sau nebună și că ei sunt îndreptățiți să mă omoare (ei lovesc de moarte și izolează complet) și oricum să mă distrugă, crezând că eu sunt nebună și inferioară lor. De exemplu ideea că ”o nebună conduce lumea, trebuie să o omorâm”, care ascunde în sine ideile că sunt nebună deși nimeni nu știe nimic despre mine și că trebuie să fiu omorâtă și f-tă încontinuu fiindcă sunt ceva periculos în lume și nu trebuie să fiu acceptată ca intelectual sau lăsată să scriu ceva foarte bun, că puteam de fapt, ca nu cumva să fiu acceptată ca intelectual în lume, cum a spus porcul acela mai înainte). De aceea nimeni nu a vorbit nimic cu mine niciodată sau, dacă a vorbit cineva, rar de tot, adică mama și încă câțiva, ei au vorbit pe un ton ciudat întotdeauna, nu deschis și serios și autentic cum e normal, deși eu am vorbit normal și cu respect, ca și cum li s-ar fi spus (deci ei erau nebuni și credeau ceva ce li se transmitea sau se afișa pe stâlpi/mass-medai?) deși nu mă cunoșteau, că sunt nebună și că ei trebuie să mă lovească și să nu încerce să vorbească cu mine nimic, și să mă trateze drept non-entitate, ca și cum eu nu am gândire sau sunt căcat. Voi ziceți că ei nu au idei delirante și că ei nu cred în ele și doar le aruncă asupra mea cum fac copiii cu praștia (vezi poezia Nebuna de Coșbuc), dar atunci mai citiți acest paragraf o dată și veți înțelege că au aceste idei și că ei sunt ceva rău, nu doar proști, ci nebuni care chiar mă omoară, fără rost și în mod greșit. Eu nu am avut niciodată halucinații, delir etc. și în mod clar tot ce am povestit despre părinți era adevărat de când eram copil, încă se poate reconstitui și vedea clar că nu am inventat nimic - de ce făceau așa - ei zic mereu că părinții mei erau nebuni, dar atunci ei înșiși ce sunt și de ce mă lovesc ei așa? Sau de ce unul, înainte de prima mea internare la psihiatrie, îl imita pe acel meditator monstruos și medic totodată, care insista la meditații pe cartea Magicianul de Fowles despre un psihiatru care distruge doi îndrăgostiți normali, deci intrase unul cu o voce clar ca a lui pentru a doua oară la mine în bloc, și râdea exact ca el, spunând că ”îi dăm și schizofrenie și depresie și...de toate!” - de ce făcea așa? Normal că am înțeles că unii credeau și erau sinceri, fiind proști, că eram nebună, la fel cum unii cred, din același motiv, că eu trebuie să fiu distrusă și omorâtă, iar monștrii sunt respectați și susținuți ca să fie ei deasupra mea, cum zic unii. Am și scris asta de atâtea ori. Oricum una din iele a intrat iar asupra mea cu ideea Ajunge! prin care ea pare să le poruncească să se oprească și să mă tortureze mai trâziu, și acum mi-e deja rău, mai ales coloana vertebrală și capul puțin și sete. Din păcate sunt iar torturată cerebral și ei spun că ei vor iar să mă facă ”pe din două” și că cei care au greșit cu adevărat și s-au înșeleat asupra mea, deși eu nu am avut vreo șansă să dovedesc ceva, cum spunea tatăl meu vitreg, și îmi sunt inferiori și sunt răi și nedrepți vor neapărat să mă distrugă și să mă omoare, așa cum au zis adesea. Vă mai explic un singur lucru, deși pentru cei foarte inteligenți se subînțelege, și apoi voi cupa total ideile lor, pe cât posibil, fiindcă altfel mă dărâmă cerebral complet și mă omoară efectiv sau ajung la spitalul de psihiatrie. Știu că cei și cele proaste, cum sunt cele de peste mintea mea, nu cred adevărul și nu pot crede și fiindcă nu înțeleg aspecte mai complexe, mai inteligente scrise de mine, precum și următoarele. Ele cred poate că vreau să le păcălesc, și nu e așa. Și acum sunt binele, în cele mai mici detalii, cum am fost întreaga viață și nu sunt nebună, se poate dovedi. Am fost întotdeauna politicoasă, calmă, blândă, generoasă, răbdătoare, iubitoare, caldă, sinceră, deschisă și chiar cu simțul umorului, respectuoasă, fericită, bucuroasă de orice om întâlnit, dispusă să dea ajutor, nebârfitoare, blândă și duioasă, delicată, dreaptă și iertătoare ș.a. și la fel sunt și acum. Ei spun că pe mine mă omoară niște monștri pe care toată lumea îi crede. Unii dau din nou vina pe verișoara mea Francisca, care, spre deosebire de mine, a devenit un monstru rău și prost - nu știu nimic despre așa ceva, îmi amintesc că bunicul avea o expresie pe care o mai auzisem și nu o înțelegeam atunci, ”vară, vară, primă-vară” și oricum unii au mai dat vina anii aceștia din urmă pe verișoarele mele și verii mei, inclusiv primari, în afară de Monica, despre care au spus că a fost bună și normală, fiind fata bogată care nu știa nimic despre lume, cum nu știam nici eu. Nu știu nimic despre ea. Iată ce am vrut să vă mai explic, în cele ce urmează: Un individ cu voce asemănătoare cu a lui Ovidiu, ruda bogată a mamei, îmi aruncă vorbele: ”întotdeauna, oamenii buni, au fost jucați, pe degete, de către cei răi, prin minciună, asupra augustei tale persoane”. Fiecare din aceste îmbinări de cuvinte, dintre virgulele puse forțat de mine, are mai multe sensuri, cel puțin încă 2-3 față de cel primar sau de suprafață, care dă sensul întregii fraze, un sens rău și negativ. Gândiți-vă dvs. singuri la ele. Eu explic numai pe primul - adică cel despre mine - ”augustă” nu e doar batjocură la adresa mea, ci se referă și la deliruri ale unora încă din copilăria mea pe care le-am povestit, la ideea că eu sunt un bastard nedorit al lui sau altuia și că ele ceva aristocrat și cu bani mulți, se mai referă sigur la faptul că suntem încă în luna august, 30 azi, la numele Augustin al soțului Irinei, verișoara mea primară și la numele unui vecin al bnunicului, primul pe dreapta drumului după casa noastră. Se mai referă deci indirect la bunicul meu și la hohotul de plâns al lui Ovidiu lângă școala primară din sat la înmormântarea augustului meu bunic, căci apare cumva indirect și ideea că rudele care m-au crescut și care, nefericite, au murit fără să înțeleagă totul, (dar nu din cauza mea), au fost spirite vechi din floarea antichității, după cum le erau unele nume, care s-a reîntrupat în mine sau prin mine odată cu viața mea, sau chiar de-a lungul vieții mele, spun unii. Sau că Ovidiu era cel din antichitate, dar și mama lui și mama mea sau bunicul erau ceva similar și de aceea reușeau ”tenet opera rotas” despre care am vorbit deja. Oricum poetul Ovidiu a trăit în vremea împăratului roman Augustus (erau fixați pe restaurantul Împăratul roman din Sibiu, pe statuia lui Ovidiu, pe strada Muzelor unde au crescut, pe pădurea Andronache lângă care am crescut eu (amintește de Andronicus) și pe multe altele care amintesc de ”latini”. Și poetul Ovidiu era legat în mod neplăcut de un scandal cu persoane auguste, dar eu nu am fost una dintre ele. El a trăit în vremea fondării creștinismului (istorică) și deci a crucificării lui Hrisots și unii spun că, de atunci, ei și celelalte spirite nemuritoare m-au sacrificat și răstignit de nu știu câte ori, adică mereu alta și aceeași poveste, pe care o dezvoltau cu restul culturii create de atunci - și astfel alții deveneau nemuritori și cred că trebuie să mă tortureze și să mor ca să trăiască ei. August mai amintește și de ideea că ”gusturile nu se discută” și de multe alte lucruri pe care le-ați putea ghici ca fiind logice, din toată povestea vieții mele, inclusiv istoria și politica despre nemți și ruși și ziua națională a României în august (la întoarcerea armelor), într-un război despre care de asemenea eu personal nu știu nimic, nu știu ce a fost în realitate. Sunt sfășiată, lovită înfiorător și respir cam greu, poate fiindcă am scris din nou adevărul, cum spun ei, ei spun că toți cei care spun adevărul sunt omorâți, că în lume ai voie să spui orice, dar nu adevărul - acum m-au păcălit pentru ultima oară, în mod sigur, să scriu totul, în realitate adevărul evită vărsarea de sânge și cutremurele etc. Nu mai am decât câteva idei legat de cele de mai sus, nu vor mai fi altele în mod sigur, le-am notat pe hârtiuțe mici și le-am lăsat sub desenul cu pisici de pe biroul meu. Mă retrag pentru o zi- două, nu știu dacă voi mai putea scrie după aceea acel puțin, acum tac și în scris. Am avut mereu dreptate, acum iar au lovit ca să scriu și implicit să lovească mai tare, deși totul e adevărul și nu este delir și nu e ceva rău, răul e ceea ce fac ei. Ideea lor e că cei care spun adevărul și iubesc și iartă pe proștii nevinovați, și creează ceva frumos și bun, cei care încearcă să educe oamenii întru bine și lumină și pace și dreptate, cei puri și curați, ca în fericirile din Biblie, asta primesc: tortura, izolarea și ura celorlalți și moartea. Nu știu ce hram poartă vecinul meu Adrian, cel cu garduri înalte și câini mari și foarte răi, dar l-am văzut la Mega ieri - parcă nu e prima oară când pățesc așa - și m-am uitat la el fix, dar normal și a refuzat să mă salute - poate nu era totuși el. Ei spun că nemții, de data asta, au înțeles foarte puțin și m-au masacrat monstruos și nici acum nu au înțeles. Nu știu. Cei care v-au mințit că binele e un căcat și numai răul conduce totul și e respectat etc. nu au dreptate - e o gândire foarte rea și de căcat un fel de nihilism dus la extrem, care duce la crime și face din cei proști și răi stăpâni ai celor deștepți și buni, în mod greșit, ducând cultura umanității înapoi și este nevoie și de ea, nu doar de bani și tehnologie. Acum mama iar lovește cu un anumit zgomot al ușii și răul cerebral iar se intensifică mult. Ei spun că, logic, fiindu-mi rău, fiind f_tă groaznic, 2-3 zile nu voi mai mânca și ei îi vor păcăli iar pe proști că eu sunt sursa răului. Poate... tu ești de departe cel mai bun geniu, spun ei și nu ai greșit nimic, dar trebuie să fii omorâtă (asta nu e adevărat, mint, poate alții) - pe tine te va omorî fie religia, deși nu ai legătură cu ea și nu ai păcate, deci ca pe un miel, căci preoții în orice religii făceau sacrificii de miei și oameni și au și ei altarele lor - nici asta nu e necesar. Fie politica, spun ei, cu care de asemenea nu ai legătură deloc. Voi reveni, dacă voi putea peste 2-3 zile. Unii zic cu certitudine că acesta e ultimul meu septembrie, uoltimul meu ande viață etc. Nu știu, mereu au zis diverse astfel de lucruri, dar nu chiar ca anul trrecut când au zis că voi muri anul acesta sau acum că acesta e ultimul meu septembrie împreună cu el, pe care nu îl cunosc și că am fost distrusă complet și mă vor omorî. Mama iar a dat tare politica ca să se audă totul la mine și să mă doară capul, se vorbește mereu cântat ca la știri, aproape mereu la fel și doar câteva variațiuni pe aceeeași temă, aceleași frecvențe și into-nații, mereu despre Rusia și UE și SUA și război etc. Așa a fost toată viața mea, cu excepția unei scurte perioade după revoluție, așa e normal să fie în acest sens. Numai că politica e ceva rău și oroare de care eu nu am nevoie. Mă lovește și ca idee și fizic în corp. Când eram tânără eram proastă și am citit cartea Procesul de la Nurenberg, nu e vina mea, ulterior oricum am uitat tot ce era acolo, eram prea tânără să știu că ideile rele duc la alte lucruri rele, chiar dacă sunt doar ficțiuni. Acum am grijă și voi avea, oricât voi citi. Nu îmi place răul, unii sunt sadici sau masochiști și se uită la știri mereu, și am observat întâmplător că dacă am văzut o știre (nu oștire!) despre un incendiu, acel incendiu a apărut în alt loc peste o zi etc. Când eram tânără nu știam nici ce este Cuvântul. Acum știu și sunt un om fericit și nu greșesc absolut nimic de mult timp. E foarte bine că am înțeles, nu trebuia să fiu omorâtă nici atunci, cum spune monstrul acela feminin. Aproape tot ce e la știri e răul și tuturor le place și urmăresc și amplifică prin vorbe și nebuni diverși și minciuni acest comerț cu sânge și carne și creier omenensc. Eu sigur nu am greșit spunând tot adevărul despre mine, mai citiți totul odată cu atenție. Am fost binele absolut și am rămas așa de 41 de ani. Trebuia să scriu, totul e scris sub semnul păcii și virtuții și binelui, și nu duce și nu a dus la nimic altceva rău. Unul spune să nu mai intru deloc pe internet, să îi las pe cei răi și proști să ”fiarbă în suc propriu” (așa spuneau și de mine) - repet, eu nu am fost niciodată sursa unor lucruri josnice sau rele, precum această idee sau sentiment rău, eu dispar de pe internet fiindcă sunt obligată să încerc să mă apăr de ei o vreme și implicit ies de pe internet, nu fiindcă aș fi manipulată, ci fiindcă nu am de ales. Nici măcar nu voi mai juca jocuri pe Funtrivia sau pe facebook Puzzly Words și voi reveni marți sau miercuri, dacă îmi revin, să scriu clar ultimele detalii legat de ceea ce am explicat azi și ei contestă și acum și inventează ad hoc și repede, fără să judece, că sunt nebună că cred că Ovidiu este cel din antichitate. (Mama ta e cea mai monstruoasă Franță din istorie, spun ei, francezii au fost mereu cei mai porci în istorie, Franța va dispărea (au spus și mai demult), de pe ”eșicherul politic etc. Nu cred, normal. Nu am legătură cu ei și nici cu mama oarecum. Am văzut pe internet că la începutul anului viitor vine în București un musical francez, tocmai cel cu Notre Dame de Paris, de fapt o carte monstruoasă a unui geniu ce pare întunecat, numit Hugo, dar de fapt contează prezentul, ce facem și ce gândim și ceea ce e scris în cărți depinde și de sufletul cititorilor. Unii v-au păcălit că eu sunt răul și nebună și de aceea interpretați greșit ce am scris eu. Ei spun iar că poporul român nu va înțelege nimic niciodată, fiindcă i se toarnă minciuni încontinuu de veacuri și că puterile străine au putere în România numai fiindcă mint despre mine și poporul îi crede. Nu știu. Am translatat o parte din jurnalul meu pe site-ul agonia, care și de aceea se numește agonia (unul din motive), fiindcă unii vor să mor. Voi reveni pentru ultima oară, de data asta sigur ultima, miercuri sau marți. În plus, iar au început să arunce petarde în jurul meu cum fac ei de mulți ani, exagerat, încă de când eram în oraș, adesea.