sa uit ca inca-mi mai aduc aminte...
versuri pierdute azi..le regasim in cateva semne de intrebare le-am gasit oare nespus de greu creeate caci doare parca si acum cerneala lor imi amintesc de noi acele versuri.. pasari rupand
vis de dragoste
de dragoste visez mereu... nici nu mai stiu de cand...simt eu dar ea, dragostea ... la ce-o visa, cand eu visez la ea?... poate la mine, visand la tine,
Sssst
Ascult liniștea, doar ceasul din cameră ... ca ploaia cu țăcănitul ei hoinar ... așa și el cu picături ce-n fiecare clipă se duc tăcute dar țipă. Și mă gândesc la oameni, la zile și la ploi, la
The poem
The poem is the eye that cries, it is the shoulder that cries, the eye of the shoulder that cries. It is the hand that cries, the eye of the hand that cries. It is the sole
