Poezie
Ploaia albastră
1 min lectură·
Mediu
Să vină iar ploaia albastră,
Să curgă cu stropii ei mari
Pe casă și pe fereastră
Privindu-te cum citești
Sau pierzi vremea-n zadar
Printre proiectele studențești.
Să plutesc fără să înot
Departe de tine
Doar eu și cu mine
Și ploaia, în rest nimeni
Să nu știe drumul
Să nu mă caute
Să nu mă-ntrebe
Nimic...doar ploaia
Să mă îmbete
Cu stropii ei mari.
Unii pretind zbor,
Eu doar plutire
Pe stropi de cristal
Către un simplu decor
Fără valiză, fără vapor
Dar vechi călător și fidel musafir
Fără petale de trandafir,
Lauri sau note de zece,
Cu ploaia în suflet și-n gânduri
Cu apa nici caldă nici rece.
Mai vine și astăzi din nord
Uitând să mă mai anunțe
Cu stropii albaștrii-n lumină,
Fără umbrelă sau pelerină
Să mă ducă departe în timp,
Să simt iarăși apa
Cum se scurge treptat
Pe armura din metal
Cu blazonul albastru
Și semnul regal
Cu albe pătrate în stilul dalmat;
Să fug călare departe pe deal
Cu aerul proaspăt și roua albastră
Să uit că nu mi-a fost dat
Absolut nimic adevărat
Decât ploaia la tine-n fereastră.
001.489
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 185
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Stancu. “Ploaia albastră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-stancu/poezie/13910166/ploaia-albastraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
