Poezie
Mitul Șambalei
1 min lectură·
Mediu
În inima Asiei, ascunsă de priviri,
Șambala strălucește: izvor de-amintiri,
Tărâmu-i veșnic mistic, în basme îmbrăcat,
Unde chiat timpul pare a fi un vis ciudat...
Rigden, cel zis și Takpa, adică înțelept,
Domnea ca zeu puternic și neclintit de drept.
Cu ochii lui de foc, sorbea tot pe pământ,
Și-n orișice moment părea un mare sfânt.
În textul Kalachakrei străvechi, se mai vorbește
De-un loc ce-i pur și sacru, unde pacea-nflorește.
Numit și Olmolgring, ținutul peste zări,
Cu muzici și lumină, cu splendide cărări.
Șambala-i, deci, loc splendid care totul conduce,
E Tantra bine-ascunsă pe-o tainică răscruce,
Iar liderii ei vajnici, cu forțe nesfârșite,
Se spune că ne-ajută în clipe rău venite.
Astfel, mitul ei vechi crescuse-n anotimpuri,
Și-ajunse-un sfânt regat de vise peste timpuri.
Azi e-un simbol de pace, de dor și de iubire,
Tărâm de dulci imagini și-o veșnică-amăgire...
Glen Ellyn, 20 august 2024
00627
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Mitul Șambalei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14182214/mitul-sambaleiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.