Jurnal
Ioanei..
București, 14 febr 2009
1 min lectură·
Mediu
Ne-am regăsit pentru a ne îngropa în libertate... Mă târâi pe aleile sufletului tău.. zâmbești când mă lovesc de câte-o piatră uitată dintr-o altă existență și uimit îți caut îngrijorat privirea..
Mă alungi pentru a mă descoperi, îmi ții sufletul între palme și mă veghezi ca urma pasului meu să se întipărească în parfumul tău de femeie..
Îmi dăruiești trecut și viitor din căușul palmei tale, mă înveți să-ți descopăr inima în efemerul unui sunet lăsat liber nopții și,.. în dorința de a te regăsi la rându-ți, te dăruiești uimită de copilul din tine.. Uitat, ascuns cu teama de a nu fi profanat în timpul devenirii tale, îi dăruiești acum mângâierea clipei de libertate absolută..
Destinele noastre dansează îmbrățișate.
012.276
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Mihnevici
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Mihnevici. “Ioanei...” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-mihnevici/jurnal/1823295/ioaneiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Azi am pacatuit tacit
Nu stia nimeni ce fac intre doua anotimpuri
mi-e indiferent cat pot sa ma las maruntita,
singura pasare de prada sunt eu,
iar singurul trotuar dintre mine si celelalte ape
e pavat cu trandafiri albi,
nu ai voie sa ii atingi,
pe margini ard lumanari,
din ceara lor am nascocit alte maini,
cu care am pictat coloana lui Brancusi
pe ea de acum stau toate zilele adunate de la gara pana la cimitir
nu ma tem sa apun,
copiii mi-au facut culcus in palmele lor,
miros a lapte pana si ultima clipa
hai gusta-ma,
din sani inca se prelinge o picatura,
azi am primit o mica dezlegare sa devin fantana
din ea,
Dumnezeu poate va scoate cel mult un abur.\"