Poezie
Amintiri din copilăria tatălui meu
1 min lectură·
Mediu
Amintiri din copilăria tatălui meu
Ce lung e drumul spre casă…
Și pietrele din pavaj ce ascuțite!
Iarba-i tăioasă, cărările ocolite,
Dar mă așteaptă acolo, mama la masă…
Calc pe podul de lemn ca pe-o țepușă,
Drumul e lung și nu am pe nimeni să-i bat la ușă.
Trec dureros peste atâtea cioburi,
Nimeni nu vede că am picioarele noduri, noduri…
Și magazinul acela cu mii de botine,
Pentru care merg în oraș să le văd în vitrine,
Toate le simt când mă întorc acasă,
Desculț,
Dar mă așteaptă acolo, mama la masă…
002255
0