Poezie
Aleea din parc
1 min lectură·
Mediu
Aleea din parc
și banca din colț
de fiecare dată când le văd
mă pierd în detalii plictisitoare
cum ar fi ochii tăi
care aduc primăvara
pe copacii cu frunze ofilite...
ți-ai lăsat privirea amanet pe-un brad
condamnat să fie mereu verde,
ți-ai lăsat mirosul tău
de câmp presărat cu maci
în nările mele
să-mi naști vise drogate,
noaptea și soarele
se nasc după capriciul tău
de a-ți vopsi părul
cu ierburi vrăjite,
pe alea din parc
ți-ai lăsat tot ce-ai avut pentru mine
și-ai plecat goală,
încălțată cu pantofi cu toc
croiți din aduceri aminte.
002584
0