messenger
:) :) salut! :) ce faci? :) ai treaba? :) nu vrei sa vorbim? :) iti :) si eu, dar zi-mi ceva! :) ma enervezi...a amutit messengerul si nu
m-a trădat ceasul...
Bătrânul ceas nu mai ticăie, probabil că și lui îi este la fel de dor de tine ca și mie. Ar fi putut să aleagă una din miile de secunde ce au trecut pe lângă el pentru a se opri, dar acum lasă
\"alege viața\"
Nu alegi când, cum, al cui te naști E ușor, ți se dau de-a gata Alegi ce faci din nașterea ta E greu, trebuie să iei tot singur Nu alegi când, cum și de ce mori E ușor, ți se dă de-a gata
....
O floare într-un ghiveci Am grijă temeinic de ea Și totuși are doar boboci, Nedeschiși Am obosit să ud speranțe neroditoare
somn
Ce culoare are-n vis incolorul? Perfecțiunea formei neatinse? Ce contur are nemărginitul si visul ce durată are? Rămân convins de nulitatea acestor întrebări, de viziunea simplistă a celui ce-mi
stau
Nu făceam altceva, decât să sprijin un copac. Întind mâinile deasupra mea, stingând cu degetele lumina ce se scurge printre frunze. C e mai scapă de barajul lor așează desene din umbre pe chipul meu.
zombii
Întâlnești, mergând pe stradă, numai stâlpi pictați, Manechine din vitrină ce au coborât în stradă Și au primit articulați rigide ce nu-i lasă să se abată De la trenduri ce se îndreaptă în șir
Gorunul meu
Trec pe rând zile de lumină pură, Lăsând în urmă nopți eterne, neaprinse Eu zac în umbra grea a unei liniști negăsite Cine-o fi gorunul meu? Cel ce din el sădește-n mine Pacea unei secunde
Trenul meu personal
Urăsc noile trenuri. Noile vagaoane de inter-city, săgețile albastre, metrourile noi și chiar noile tramvaie rapide. Versul “ viața este doar un tren lent”, își pierd foarte mult din semnificație la
