Poezie
Poveste
2 dec 2001
1 min lectură·
Mediu
un inger obosit
a venit intr-o seara
l-am lasat sa adoarma
intr-o mica camara
dimineata s-a dus
ca un vis de copil
lasand usa deschisa
din-nauntru afara
sa-l astept, sa ma rog
peste umeri povara
iubirea sa-mi port
in tacerea de seara?
innorat si senin
a trecut cate-un an
intr-o clipa, catand
chipul lui pe tavan
pana cand obosit
un alt inger veni
cum se naste in suflet
sfarsitul de zi
dimineata s-a dus
ca un an intr-un ceas
era inger mi-am spus
rugaminti fara glas
si asa au trecut
printr-o mica camara
obositii tai ingeri
din-nauntru afara
lacrimi?...da mi-au lasat
uneori ca povara
iubirea sa-mi port
in tacerea de seara
iar acum tu ma certi
vinovata copila,
nu sunt ingerii morti
cu aripi de aqvila
e-o poveste...ce-ntreaba
de ce toti au plecat
lasand usa deschisa
din-nauntru afara
001563
0