Poezii

Îmi place ploaia lovind obrazul meu, Îmi place fulgerul tăiat pe cerul tau, Îmi place vântul invadând nările trupului meu, Îmi place sa ma joc cu parul tau.

CCCristian Canea

0

0

Liniștește-te cățel cu blana roasă De molii și gândaci de casă. Zâmbește la soldat, că e pe masă, Cu pieptul rupt va merge-acasă. Stai fără griji că nu le pasă La moliile ce rod din

CCCristian Canea

0

0

Picioare nespălate Puternic parfumate Ușor odorizate Cu gust sunt aranjate. În rafturi de cuvinte Stau picioare fară minte, Sărută talpi de oseminte.

CCCristian Canea

0

0

Desenez pe spatele unui tablou Siluete firave de trandafir În taina rece-a focului bemol Aprins de gustul sănătos de măr. Respir doar fum de sănătate Sedus de firul rupt din păr Mințind în

CCCristian Canea

0

0

Un pastor a alergat, astăzi, Pe dosarele cunoașterii Și-mpiedicandu-se de virgule A răsfoit in pagina tăcerii. S-a ridicat pe coatele durerii Risipind petale de adio Pe masa udă a

CCCristian Canea

0

7

Pășești încet, Calci cu atenție, Cu grijă, Nu prea apăsat. Te uiți în jos, Asculți tăcerea, Transpiri în somn, Sari speriat. Verifici ușa, Așezi zăvorul, Închizi fereastra, Aduci

CCCristian Canea

0

0

Hai, vino să vezi, e soare afară și lacrimi ce curg peste morți. În valuri plutesc, canibalii se-nchină și carnea tresare uitată pe os. Revino-ți copile, nu plânge, se naște uitarea timidă

CCCristian Canea

0

0

Nu știu cât timp voi mai putea Să țin capul sus... Nici dacă dorm sau dacă, Am murit demult... Nu ști nici tu, nici eu nu știu, Să cânt frumos... Nici ochiul nu-l găsesc sau poate, L-am

CCCristian Canea

0

0

Dorința e o armă împotriva morții, Un buzdugan în mâna unui zeu, Un fir de ață din cămașa minții, Visul în care este numai rău. Voi, cei care vă opuneți sorții Priviți la viață mai

CCCristian Canea

0

0

Se zbenguiau prin orificii Melcii, fără cochilie. Repetau cuvinte rele, Porcii, grohăiau a mere... Nesperat de personale, Flori, râdeau la operete, Sori, se nasc la asfintite, Gandul trece...

CCCristian Canea

0

0

Piciorul a \'nceput să nască floare Și l-am pus în geam Și-l ud in fiecare dimineață Cu iz de transpirație, Sau rouă, de bocanci îmbălsămată...

CCCristian Canea

0

0

Zidul e mort, e trist, e acru. Se \'nalță sus, pe jos, pe garduri, Tresare viu, pe gânduri, maluri Respiră vântul, plin de valuri... Zidul se naște, moare, tace. Privește zile, nopți,

CCCristian Canea

0

0

Pisica se linge pe coadă de câine, Mănâncă cu poftă, grăbită, un os. Prin curte se blimbă bucata de câine Ce rupe, grabită, din ochiul zemos...

CCCristian Canea

0

0

Mușchiul a \'nceput să se usuce Pe osul alb pătat de fum Și ochiul lasă zeama să se scurgă, Sub pasul greu, pe-al vremii drum... Copilul nu mai lasă umbra sa-l ajungă, Sub apa el

CCCristian Canea

0

0

Sunt lucruri verzi Sunt lucruri albe Priviri ascunse Priviri deșarte... De vremuri multe De vremuri moarte Geamuri murdare Geamuri sparte...

CCCristian Canea

0

0

În triluri zace pasărea murind Și ciugulește din cadavre. Zburând pisica pe pământ, Desparte carnea dintre larve... Rupând copacii vântul geme. Lupul cântă despre Lună Copiii saltă de

CCCristian Canea

0

0

Nu mai arunca, te rog, în mine Eu nu-s gunoi; gunoiul este-n mine. Ce aberație?! Ce uimire?! Rușine simte orișice nebun. Mi-e scârbă recunosc, de tine Tu ești gunoi și mi-e rușine, Nu pot a

CCCristian Canea

0

0

Și cerul plânge când te vede Pe tine, om sărac cu duhul Și nimeni nu te va mai crede Copil sărman ce crezi în cuplu. Iar tu, iubire, fără seamăn, Hai, treci pe la mine Să-mi fii ca un frate

CCCristian Canea

0

0

Stau tolănit pe tronul lumii vechi Pierdut în amintirea morții. Tresar când văd pământul sterp Udat de lacrimile sorții. Reiau cuvinte spuse în deșert Organizate-n versuri fără noimă. Gândesc

CCCristian Canea

0

0

Salvați copacul! El nu știe să cânte, Nici să citească. Are doar frunze, Cam vestejite și uscate... Flori, nu a făcut niciodată. Nu avea când. Era prea tânăr Ca să poată să vorbească Și

CCCristian Canea

0

4