Poezie
Reflexie
1 min lectură·
Mediu
De ce-mi lucești așa străină?
...nu eu sunt cel ce-a spart
în cioburi, vasul cu lumină.
De ce ești rece și lividă,
așa departe, și cumplită?
De ce-atingi apa-n astă seară,
și-n alte nopți de caldă vară,
de ce te-ascunzi pe-același cer
cu multe stele mișcătoare,
prea mici, și obositoare,
de ce iar vii, de ce apari,
nopți de-a rândul, și dispari?
De ce nu stai pe loc, odată,
Să luminezi a mării spumă,
din pline maluri cu furtună,
de ce privești încoace rece,
și nu îmi spui o vorbă bună
... de ce nu stai cu mine, Lună?
00685
0