Poezie
poezii
3 min lectură·
Mediu
Asteptare
Te-am asteptat si azi, ca-n prima zi
Cu-o floare de gradina din povesti
Dar în zadar am tot sperat sa vii
Cînd tu acum, cu altul te iubesti .
Cu trupul ei plăpînd si biruit de jale
Nedăruita floare se stinge-n glastră
O lacrimă fierbinte-mi cade pe petale
Privind înlăcrimat amurgul la fereastră.
Încet se ofileste sărmana floare
Si moare încet cu patima ei mută
Cum suferă o inimă de fată mare
La prima dragoste ce-a fost nepricepută
As vrea
Mi-atît de dor, de chipul tău divin
Si-as vrea sa fiu acum, o lacrima fierbinte
Ce-ti părăseste tristă ochiul cristalin
Pe tenul tău pufos, alunecînd cuminte .
Mi-e sufletul pustiu,că esti asa departe
Sunt singur si în noapte, prin gînduri rătăcesc
Plîngînd de dor, privesc spre moarte
Si-as vrea sa-ti mai arat, cît te iubesc.
Să mor as vrea acum, privind la tine
Si-n cea din urma clipa, tu să-mi zîmbesti
Iar pe retina-mi, imaginea-ti va sta la mine
Privindu-te la nesfîrsit, printesă de povesti.
Ginduri ascunse
Vreau sa ma gindesc la tine
Si sa pling in felul meu
Vreau privirea ta spre mine
Sa-mi dau viata unu-i zeu
E-ntuneric si e rece
Florile se vestejesc
Peste mine moartea trece
Si as vrea s-o mai opresc .
Ce rost am in asta lume
Cind nici umbra n-am avut
Am uitat de am vre-un nume
Sau parintii de m-au vrut .
Trece timpul si ma pierd
Gindul meu tot te doreste
Trupul tau vrea sa il iert
C-a uitat cum se iubeste
Ma ascund printre morminte
Si mi-as da viata in zori
Sa te am , dar nu in minte ,
Ci in patul meu de flori
O ! , tu fiinta minunata ,
Cit de mult as vrea sa zbor
Sa te fac pe veci uitata ,
Intr-o casa dintr-un nor
Sa te fac printesa lumii
Si eu printul ce l-ai vrut
Sa ma chemi in fata lunii
Sa-mi dai viata de-nceput
Dar incet se scurge timpul
Stele noi pe cer apar
Amintiri , se duc cu gindul
S-o iubesc e in zadar
Simt cum inima-mi ingheata
Lacrimi reci incet coboara
Am avut noroc in viata,
Sa-ti vad ochii intr-o seara
Singuratate
O casă îndoliată, mi-e sufletul acum,
Unde-ai plecat iubito, spune-mi pe care drum?
Nici nu îmi vine a crede, că abia-i o săptămînă
De cînd dormeai cu mine, în plapuma de lîna .
As vrea să fie-un vis si mîine dimineaþă
Cu capul tău pe pieptu-mi, să te trezesti la viaþă
Si să-mi surîzi spunîndu-mi că m-ai visat plîngînd
Că mă luptam cu zeii si n-am vrut să te vînd
Dar ca să dorm nu pot si lungă este noaptea
Pe cerul plin de stele, nici luna nu ma vrea
Căci deseori in pat, soptind ti-am spus povesti
Dar n-am stiut din suflet, să-arăt ce dragă-mi esti.
Mă simt acum atît de singur, în noaptea nesfîrsită
Si parcă-as fi, un faraon închis într-un cavou de sticlă
Mi-e inima de piatră si-am sufletul pustiu
Murind de dor in noapte, de tine n-am să stiu.
022895
0
alunecand cuminte
o, floare de gradina
ce cresti far de tulpina
o, vis de dimineata
pustiu cavou de sticla
mi-e inima ce-ngheata
dar voi, nepriceputilor
n-o sa pricepeti
ceata ce unduieste pestre cetini
si parca-as fi un faraon cu ciucuri.