Avort
Feticid-banal,dar trist Plânge mut mîhnitul Christ Pântece-cosmos edenic Acum pusiu:e-ntuneric Femeie-amurg de fecioară Stârpește o povestioară Prunc-martirizat precoce Sufletul în Rai
CVCristescu VictorCatharsis
O schismă îmi sfâșie suflul : Mă zdrobesc reci cugete de marmură albă Și mă surprind retorice zâmbete De ludică fecioară Călătoresc printre spini născuți din teamă Ai unui glacial lotus
CVCristescu VictorTimp
Într-o rece și tristă noapte de toamnă Îmbrățișat de amurgul gândurilor Un fior mă cuprinde-n a sa palmă Mânjit de galbenul amintirilor Necontenit plouă cu frunze pale Închis într-o ceașcă de
CVCristescu VictorNovembre
Toamna-I uscata mireasă a unui artist: Noianul de galben al sufletului trist. Îi mângâie privirea cu frunzele veștede Printre crengi se dezmiardă
CVCristescu VictorMonolog
Stau în frigul toamnei veștede Și aștept înghețul cel din veci Sunt singur, mă uit la soare și flirtez Oare unde-a dispărut căldura de altădată, ce lumina tristele fecioare? Mă plimb prin
CVCristescu VictorAzur Bahic
În goliciunea văzduhului amenințat cu prăbușirea Ne vărsăm privirile șterse ,umede și neajutorate Confundând azuriul acoperișului lumii Cu roșul ca de sânge al dionisiacului vin Ce ne soarbe
CVCristescu VictorStampă
Suntem cu toții artiști. Autodidacți pictând zilnic propriul hău puțin câte puțin cu măiestrie de călău. Retușând zâmbetul fad al lui Charon într-un portret ce pentru fiece om poate îi este
CVCristescu VictorStrigăt în eter
Ascuns într-un cotlon,uitat de lume,prăfuit Suflul meu coboară,spre visul șters,năruit Privesc solemn dâra razei ce a fost... Mi-a scăldat în patos,chipul cel anost În mine se deșteaptă candele
CVCristescu Victor