soarele încă n-a răsărit
și aerul ne-nceput
stă drept în propria-i lumină
așteaptă nemișcat obolul meu
de sudoare alcool și benzină
gunoaie nevăzute mușcătura arșiței pîndesc
prin care-n suflet
Vasile are o coregrafie
legănat-bovina
nu lipsită de o anumită grație
stă-n picioare
susținut parcă doar de arșița
groasă și galbenă
care se ondulează
plictisită
pe uliță
mă privește cu ochi
Bă, să-ți mai iau o sută
Să te dregi
I-am zis lu Vasile
Care vomita undeva
Pe poteca dintre cîrciuma
Si căcăstoare
A ridicat spre mine
Fața rosie
Ochii injectati si plini de lacrimi
Din
