Poezie
Perpendiculară
1 min lectură·
Mediu
Cu încrâncenarea unui copil
mă strecor printre pulpele tale
deghizate într-un arc de triumf
poate o lume de dincolo de noi mai lume
multe hieroglife pe care nu le înțeleg
dezamăgite înțelese totuși de alții
îmi hrănesc mintea cu iluzii și inima
cu rama unui tablou în care tu
nu spui nimic doar
scuturi acest covor din care
sar amintirile ca praful în ochi
ducă-se îmi zic n-am trebuință
de triumful acesta
cu hieroglifele sale cu tot
pe care le iau în piept
batalioane întregi de pricepuți
001020
0