Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Trandafirii întunecați

1 min lectură·
Mediu
Și în întunericul nopții ai apărut tu și totul s-a transformat într-un vis minunat...dar m-am trezit și am realizat că totul era doar un vis... un vis, un vis minunat...erai lângă mine și mă țineai în brațe cu o grijă nemărginită, ca pe un bibelou...fiindu-ți frica să nu mă scapi... și cu toate astea ceva m-a desprins din brațele tale, am alunecat în văi întunecate...pline de tristețe și amărăciune...și totuși când credeam că nu mai e nici o speranță, am zărit o tufă de trandafiri...trandafiri albi...speranța...asta am crezut când i-am zărit, am simțit o rază de lumină pătrunzându-mi în viață...iar când i-am atins...în loc să-mi ia tristețea, și-au înfipt țepii până în străfundul inimii și am simțit cum totul se descompune în jurul meu... și niște trandafiri și-au înfipt țepii în dragostea noastră și totul a fost pierdut..
002.068
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
138
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Costân Monik. “Trandafirii întunecați.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costan-monik/proza/236575/trandafirii-intunecati

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.