Poezie
Jocul timpului
1 min lectură·
Mediu
Un lant de tainice margele
La gatul fiecaruia sta pus,
Si fiecare dintre ele
Se naste-n zori si moare la apus.
Pe-al timpului lung fluviu,
Ce curge-n infinit,
Se sting cu fumuri sumbre
Clepsidre de argint.
Si in adancul noptii,
Visand sub clar de luna,
Un inger se coboara
Povestea ta s-o spuna.
Doinind suav din harpa-i,
Pe apa iti asterne
Un vis care trait-ai
De prea putina vreme.
A vietii tale piesa
Se joaca acum in apa.
Unele scene te-mplinesc,
Si altele constiinta ti-o inteapa.
Din lantul care l-ai purtat la gat
Al mortii inger face doua salbe:
Una mai grea , ce trage spre abis,
Cealalta din margele albe.
Apoi , cand totul s-a sfarsit,
O salba ti-e averea
Si daca te simti implinit
Din rai vei gusta mierea.
Dar de cumva , angelica faptura,
La gat iti prinde salba grea,
Cu-a vietii reci pacate
Sculptate grav in ea,
Infernul se deschide
Sub fiinta ta saraca
Si cazi fara scapare
In lava deavoleasca.
Aminte ia acum ,
Si fa ce e mai bine:
Traieste, ca la urma ,
Sa fii mandru de tine.
002380
0