Poezii

Argintul lunii S-a topit argintul lunii! Pe o cergă, ce să vezi! Colo unde se coc prunii, Se ascund doi amorezi. Declarându-și fără glas, Dragoste înfierbântată, Două trupuri fac

La Marea Neagră – plaje colorate! Vaporașele plutesc înviorate Peste valurile mult prea spumoase; Faleza e plină de chipuri frumoase! Bicicletă în loc de mașină! Se-aude câte-un zumzet

Bătând din aripi, cauți să te-nalți stingher, Țeluri mult prea mărețe-ți trimit ocheade, Născut din mamă casnică și tată dulgher, Nu crede în balade! Îmbrăcat în scumpe borangicuri și

Când e dragoste Fruntea-i în nori, talpa-i pe pământ! Când lacrima caldă se usucă-n vânt, Ochii-oglindesc un suflet curajos, Când glasul știe-a recita mieros. Trupurile-s goale, scăldându-se

Doamne-i minunat! Doamne-i minunat de sărbători, Când ne-adunăm din seară până-n zori. Pască, cozonaci, ouă-ncondeiate – Ruga-nălțându-se din suflete curate! Doamne-i minunat de

Năzuință La lună plină urlă lupul! Te lași pradă unei dureri Ce-ți sfâșie-n două trupul, Și-i dă păcatului puteri. Limba ți-e dulce-amărie Și sub privirea-ți disperată, Sufletul cade-n

Oglinda -16.04.2016 Te trec pârâuri de mândrie, Știi, capul ce se pleacă nu crapă, Dar sufletul îți stă ascuns sub trapă, Iar timpul îi cere trupului chirie. Parfum de-arsenic îmbracă orice

Floare de colț, Floare, Pe cine alegi tu să iubești?! Oricare stea, de-al tău dor moare, Sub clar de lună înflorești, Floare de colț, Floare. Trăiești pe culmi mai neumblate, Tristă,

De soarta ne-ar mai certa, De timpul ne-ar mai purta, De inima ta m-ar căuta... Din cartea noastră zboară foi... Casa-i pustie, pereții-s goi, A rămas unul din doi. Mi-erai ploaie,

Înger sălbatic Corina Claudia Metamorfoze * Sevraj după crom – Lapte, rom și alune În ciocolată! * O oază de calm – Fără foșnet ori gânduri, Tricoul verde! * Aripi de înger – Colburi

Azi plâng, cuprinsă în brațele-amăgirii, Credeam că mergem pe aleea fericirii, Clipele dulci le regăsesc în amintire, Cu ce-am greșit ca să te pierd, iubire?! Lacrimile calde pe buze ți le-aș