Ochi de întuneric verde

Privitor la ritm si la lungimea versurilor nu am a face reprosuri.Singura obiectie, de fond, este ca, folosind versul foarte scurt, poezia devine dinamica, alerta, si te priveaza de posibilitatea exploatarii in profunzime a ce ai de spus. Este adevarat ca un vers mai lung te obliga la imagini mai multe si mai dense dar te ajuta sa mai bagi si ceva\"mortar\" in zidarie.
Privitor la rime, remarc cu placere rime mai putin uzitate cum sant:
\'ndura-verdura, intuneric-seric(ecest \"seric\" pare cam tehnicizant), plaga-vlaga.
Ca rime comune, la indemana, pot mentiona:
suflare-doare, zorii-norii.Cred ca poti \"scapa\" cate o rima de acest gen daca o subordonezi unei imagini foarte reusite, surprinzatoare.
Drept \"nefericite\" as mentiona rimele:
strabate-finitate(ar fi de preferat , pentru muzucalitate, o rima din ultimele 4 litere.),doarme-epiderme(care nu prea este rima)
Trecand peste aspectul tehnic, remarc aceeasi traire sensibila si profunda a unor sentimente adanci si dureros reprimate. Sensibilitatea si valentele neexploatae suficient sunt chezasia unei cresteri ce nu poate fi pusa la indoiala.
Nu este un text la prima mana dar teama ca vei pierde din puritatea exprimarii te-a oprit sa-l mai \"cizelezi\". Nu te teme de gandurile asternute. Le poti privi in ochi si ele, ca o piatra, iti vor sustine privirea intunecata, intreband pervers:ESTI SIGURA?

cu mare încântare am primit vizita făcută și de aceea las mulțumiri pentru semnul de trecere, sugestii și mai cu seamă atenția acordată. o să încerc să țin cont, pe viitor, de toate povețele date... învăț... toți învățăm :) vă citesc și eu, constant, și sper ca într-o zi să primesc un autograf, pe un volum de versuri, viorel g.
cu mare prețuire, cc