vis

hai sa-ti spun o poveste... un om avea o floare... si iubea floarea aceea din toata inima sa... o uda zilnic... o ingrijea... ii pusese pana si un nume si chiar vorbea cu ea... de cate ori isi bea cafeaua dimineata aseza cu grija floarea pe masuta lui de cafea si o privea cu tandrete... cand se intorcea tarziu si obosit de la munca se oprea la floarea lui pentru a-i spune vorbe de dragoste... pana intr-o zi cand nu se stie din ce cauza nelamurita floarea a inceput sa se ofileasca... nu a mai putut sa bea cafeaua de dimineata... a renuntat la slujba lui pentru a ingrijii mai bine floarea lui fermecata... a sarutat-o si mangaiat-o... saptamani si saptamani in sir... a refuzat sa manance... nu a mai putut sa doarma... a fost gasit intr-o dimineata zacand cu un zambet viu si vesel si viu pe fotoliul lui scamosat si scalciat , cu o mina fericita strangand la piept floarea aceea... avusese un tel in viata... \"Are fata unui copil \" a mormait vecinul lui ursuz si plictisit...dar totusi ce floare frumoasa are...nu o sa se supere nimeni daca am s-o iau eu... si astfel vecinul lui cel trist si plictisit de viata avea o floare... si iubea floarea aceea din toata inima sa... o uda zilnic...