Fruct interzis

Poezia are ceva care atrage si nu e numai rod al observatiei, slefuirii sau sensibilitatii, dar mai ales al experientei parcurse, experienta care confera un plus judecatii, evaluarii si a situarii inre extreme. Nu sunt sigur ca sunt inteles, poate e o lacuna in a-mi exprima gandurile.
Desigur, mi-a placut versul al treilea, poate din cauza lui si restul poemului

Stimate domnule DoDu! Asa este cu fructele interzise, intarziate, hulite, urate de multi, ravnite de si mai multi, neiubite de tot mai multi, neintelese si uneori intelese cat se poate printre aparente si predicate spre pisma gurilor de crocodil clefaind, clefaind vide scorneli criticastre. Multumesc pentru elevata traire, precum si pentru trecere. Ave! Raul