Poezie
Pumnul de aur
1 min lectură·
Mediu
Vin călăreții pe cai înspumați.
Dorm șerpii în iarba uscată.
Vin liliecii orbi, întunecați.
Roua plînge pe frunza plecată.
Cerul se apleacă sub raza de soare.
Gândul cel bun e păstrat la răcoare.
Focul din mine se aprinde mai tare.
Valul din mare devine mai mare.
Singur rămîn în zorii de zii.
Taina din mine e piatra cea vie.
În care clipa mă lă să pot iubii.
Vântul cel negru din mare învie.
Calc fericit peste întinsele ape.
Caii cei albi vin să se adape.
Peștii se vorbesc ca să scape.
De moartea ce stă prea aproape.
Cîntă marea cu talazurile ei.
Vantul se adună în pumnul de aur.
Soarta mea se înfige în scîntei.
Când tai cap după cap la balaur.
012.907
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Gabriel Obreja. “Pumnul de aur.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-gabriel-obreja/poezie/13942921/pumnul-de-aurComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PV
PVPetrică Viorica✓
Poezia e frumoasa in ansamblul ei, mai ales titlul care ne e explicat de finalul propus. Imi place sa citesc poeziile cu voce tare si mi se pare ca ceva mai schioapata; un exemplu strofa a treia nu vad utilitatea rimelor alese zii cu iubii. Cand \"gandul cel bun e pastrat la racoare\" e cam greu sa avansam. Imi place in mod deosebit ultima strofa. Succes in continuare, pumnul de aur e important...se scrie mult pe tema aceasta.
0