Poezie
Floare de cer
1 min lectură·
Mediu
Cerne vântul din stele prin pletele visului meu.
Doarme vulturul falnic, pe muntele Lui Dumnezeu.
Din marea adîncă eu caut clipa amintirilor mele,
Noaptea ploioasă pleacă, să vină raze din stele.
Te sărut iubito,cu focul meu în noaptea cea bună.
Vîntul din mare în căușul palmelor tale se adună
Număr stelele mii în calea umbrelor fără cuvinte.
Simt brațele tale de gîtul meu ca un pas înainte.
Șerpuind printre razele lunii visul meu te sărută.
Noaptea se duce în cuibul timpului care ne salută.
Cîntă brotacii noaptea nesătulă, de umbre cu lună.
Sălcii pletoase mîngîie apele mute de noapte bună.
Roata vieții în bolta stelară are muget de fulger.
Flori albe dorm în brațele tale cu aripi de înger
Floarea de cer,acum în buchet o culeg ca un nebun
Rădăcina vie stă înfiptă în mine cu suflet de tun.
002.642
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Gabriel Obreja. “Floare de cer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-gabriel-obreja/poezie/13941136/floare-de-cerComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.