Poezie
Ursitoare de infinit
Ursitoare de infinit
1 min lectură·
Mediu
Am deschis cerul să coboare îngerii păzitori, în calea zborului tău.
Vulturi ademeniți de carnea cerească, dau roată la bine si rău.
Neaprinsă e steaua pleșuvă, ce cade peste pustiul fără hotar.
Furtuna mă împinge spre tine, în zborul cu aripi din praful stelar.
Toarce leoaica în mireasma fânului crud și răpune leul ei drag.
Un fulger se înfinge în sufletul meu, toată lumina se adună în toiag.
Vin ursitoarele să deschidă poarta unui infinit număr de stele.
Leoaica își mângâie puiul și alungă leul bătrîn în bataia inimii mele.
001.427
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Gabriel Obreja. “Ursitoare de infinit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-gabriel-obreja/poezie/13932680/ursitoare-de-infinitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
