Poezie
zeificare
1 min lectură·
Mediu
dimineața aceasta e mai obișnuită
decât un câine mort spânzurând de o ramură
și nu îmi oferă nici măcar umbra unei idei
dar nu contează azi vreau să scriu un poem
care să schimbe albul în negru
apa în vin câinii în lei bătrânii în prunci
poemul final pe care citindu-l
pomii să înflorească și ochiul să străbată materia
în care cuvintele să se șteargă odată citite
care să apropie cerul de creștet
buzele mele de buzele tale țărmul de țărm
stăpânul de câinele său timpul de spațiu
azi vreau să scriu un poem
monumental halucinant genial memorabil
unul cu îngeri cu oameni cu cai
cu păsări moarte cu iarbă foșnind
care să facă dintr-un taur minotaur
din bufon grifon sau un simplu patefon
cu poemul acesta vreau să vă aduc
răsărind de la nord un minunat soare verde
vreau noaptea târziu să mă plimb cu tine
prin păduri cețoase de frunze uscate
cu poemul acesta vreau să vă fac
să vă nașteți din oameni zei
003189
0