Mediu
Amărăciune
(după Jimmy Carter)
Durerea să-mi înec aș vrea
În băutură, dar
Nevastă-mea nu s-ar lăsa
Adusă-aici la bar.
Frumoasa și chestia
Când puicuța ia un moș
Ce de-un veac a fost holtei,
Cată prin vecini cocoși,
Iar acas\' doar cocoșei.
Căzuți pe gânduri
(după o cugetare de Paul Fix)
Am observat în multe rânduri
Un fapt ce mi se pare curios:
Că unii lesne cad pe gânduri
(Terenu-acesta-i cam alunecos.)
Leană, vin la tine
Leană, vin la tine pe-nserat,
Să m-aștepți afară în pridvor
Și să pui plăcinte lângă pat
Că e beisbol la televizor.
Consolare
(după o glumă de Tim Pawlenty)
Mă văd batrân și chel și gras;
Spuneți-mi, nu doresc minciuni:
În viață, bun ce mi-a rămas?
Așa te vezi? Ai ochii buni!
Amazoancele
Amazoanelor, se știe,
Le plăcea să lupte drept,
Și-n război, cu bucurie,
La dușmani să țină... piept.
Noi doi
(parafrază)
Când ne-ntorceam de la muncă acas’
Noaptea târziu dup-al doișpelea ceas,
Se-nveselea, când râdeam amândoi,
Strada, dansând împreună cu noi.
Un om puternic
Puternic e ca un demón
Acel ce sticla de Cotnar’
Desface fără tirbușon,
Dar zice „Stop” dup-un pahar.
023655
0

- am înțeles că unele catrene de mai sus sunt versificări ale unor glume (aforisme), deci nu au poante originale; unele păreri (exprimate inclusiv pe acest site, de oameni pe care îi respect mult) spun că este un bun exercițiu pentru prozodie, pentru expunerea temei și pregătirea poantei, ceea ce ajută ăn viitor pe epigramist; părerea mea este alta și anume că versificarea unor aforisme sau glume nu ne incită ca autori în crearea unor poante, iar epigramistul \"se lenevește\" din acest punct de vedere, ceea ce are efect negativ pentru viitor;
- oricum, o epigramă adevărată este aceea în care poanta este descoperită de autor; altfel, oricine are ceva talent la versificare, ia culegeri de bancuri (am auzit că sunt mii de bancuri pe internet), culegeri de maxime, cugetări, aforisme celebre și scrie nenumărate catrene cu pretenția de epigramă;
- grupajul de mai sus este interesant, deoarece se vede o preocupare pentru prozodia îngrijită (foarte bună, în opinia mea, cu excepșia unei mici asonanțe \"moș-cocoși\");
- iar \"cireașa de pe tort\" este realizarea unui catren într-un ritm bazat pe picioare trisilabice; este vorba de \"Noi doi\", realizat foarte bine în dactilic; felicitări!
Succes în continuare,
Cornel