coniosi-mestesanu vasile

Jurnal de furtună Mi-e groază, Doamne, că mă știi jegos cu zdrențe fine căptușindu-mi viața cu adevăruri putrede momindu-mi piața și cu credința slabă pân\' la os. Mi-e

Ochi te dezbrac din priviri în piața centrală tu-mi respiri prin aortă agramat și aldin de departe părem o pereche banală

Liniște când taci pentru mine miliarde de vorbe se lovesc în pereții de latex neputincioase