Mercur retrograd
A căzut mercur în retrograd La soare-apune-n spițe Descos în praf ici-colo un smarald Și-l împletesc în ițe. Poate în ele te pot prinde-n dar La ora de chindie Și să te torn încet din
COComanac Mihai OvidiuLunaticul
Lunaticul e visător de lună Cotropitor de stele, șugubăț; Străpunge norii, îi atârnă-n băț Și un făuritor de faptă bună. Căutător de vânturi, risipitor de fraze, Adapă caii săi în somn
COComanac Mihai OvidiuȚi-am spus vreodată?
Ți-am spus vreodată cât ești de frumoasă Sau cum din flori, în vise, te culeg; Ori cum îmi curge-n vene tumultoasă Dragoste-adâncă ce doresc s-o-ncheg? Ți-aș da atâtea flori și
COComanac Mihai OvidiuPrefacere
De te prefaci în spadă sau Cruce de te faci, Nu sunt dovezi de seamă că știi a birui, Să te apleci, discret, spre cel ce n-are și să taci, Poți fi aprig tăiș celui ce are și nu va dărui. De-ai
COComanac Mihai OvidiuPe la amiezi
Astăzi pe la amiezi treceai așa... tăcută prin mintea mea, prin fața ochilor ce pândesc din interior. Ți-am făcut o caracterizare scurtă fără să ma auzi, fără să mă aud: ochi mari și
COComanac Mihai OvidiuFără titlu
Îți scriu popor român din adâncul inimii, Nu vreau să pară o emfază, dar te iubesc. Te iubesc din toată ființa mea. Dacă mă întrebi: De ce? să știi că nu am un răspuns. Pur și
COComanac Mihai OvidiuToaca
Ce frumos mai cântă lemnul Când ciocanele îl bat, Spui că plânge Betleemul Când Hristos e-ncoronat. Sună scândură bătrână Doar pe notele cerești. Cine-o vrea sa mi te pună -n
COComanac Mihai OvidiuȚara lui ”Leru-i ler”
În țara lui „Leru-i ler” Nu se ajunge cu trenul, ci cu colinde Și cu miros de zahăr ars. Daruri ce nu se pot nici cumpăra, nici vinde. În țara lui „Leru-i ler” Se doinește sau se doinea
COComanac Mihai OvidiuLegenda tricolorului
Pornit-a în oastea lui Tudor, bătrâni și falnici feciori, Pe coame de deal, pe creste de munți și pale de nori. În astă oaste se-avântă și dârzul Dragomir Un munte de om, cu flăcari în ochi, mânie
COComanac Mihai Ovidiu