Poezie
Clipa care se destrama II
1 min lectură·
Mediu
Îmi înec suspinele în mare,
Prin valuri azurii pierdute-n clipe,
Spre porțile trecutului închise de uitare,
Visând la ziua în care vei veni…
Vei veni iar eu voi fi a ta,
Fără să-mi spui, fără să-mi ceri
Și-am să înghit toată otrava
Ce-a otrăvit ziua de ieri.
Ziua de ieri în care eu te-am așteptat
Și te-am dorit cu-atâta foc
Și-am plâns și-am râs și-am suspinat
Crezând că s-a oprit timpul în loc.
Timpul în loc de spațiu cer
Ca frunzele de laur să le-chin oricărui zeu
Ce-a aruncat spre cer, cu ochiul ager,
Þintind din nori, al sferei nesfârșite – albul porumbel.
00715
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cold rain
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
cold rain. “Clipa care se destrama II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cold-rain/poezie/207541/clipa-care-se-destrama-iiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.